Republica Moldova și regiunea sa transnistreană între interesele Rusiei și vecinătatea Uniunii Europene. De ce negocierile internaționale pentru Transnistria în formatul 5+2 nu aduc rezultatele scontate? Și în ce măsură conflictul înghețat de la Nistru este o piedică pentru Moldova în procesul integrării europene? Oaspetele nostru este europarlamentarul român Ioan Mircea Pașcu.
Cu membrul Parlamentului European, profesorul de relații internaționale și expertul în probleme de securitate și apărare, Ioan Mircea Pașcu, a stat de vorbă corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliță:
Europa Liberă: Domnule Ioan Mircea Pașcu, sunteți vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Ați fost recent la Chișinău, invitat de o fundație care pune la cale o strategie de apărare a Moldovei. Avem în clipa de față în Moldova o problemă, aceeași problemă, respectiv legată de conflictul din Transnistria. Recent a fost la Chișinău reprezentantul special al Rusiei, Dmitri Rogozin. A venit cu două teme, aproape rezolvate, respectiv deschiderea a două consulate rusești, unul la Bălți, unul la Tirapol. Pe cel de la Bălți l-a obținut. Cel de la Tiraspol e încă în discuție. Pare că toate temele pe care și le propune Rusia se rezolvă rapid. Tot ce își propune Moldova, împreună cu ceilalți parteneri din formatul 5+2, nu prea se leagă. Cum putem să interpretăm acest tablou?
Ioan Mircea Pașcu: „Simplu, pentru că Rusia este un factor decisiv în acest conflict. Moldova nu dispune de capacitatea de negociere capabilă să obțină ceva de la Rusia, concesii de la Rusia. Iar europenii nu vor să-și primejduiască relațiile lor bilaterale cu Rusia, de dragul Moldovei sau a conflictului transnistrean. Ceea ce permite o marjă de manevră suficient de mare pentru Rusia. Aceasta e explicația.”
Europa Liberă: Domnule Pașcu, totuși tragem linie și vedem că de partea Moscovei obiectivele se împlinesc încet, dar sigur. De cealaltă parte, avem șapte parteneri în formatul 5+2, unde obiectivele nu se împlinesc.
Ioan Mircea Pașcu: „Aceasta e situația, pentru că nu avem o dorință, aș spune eu, de realizare a unui compromis. A existat, la un moment dat, o discuție, dacă vă aduceți aminte, în contextul raporturilor germano-ruse. Bănuiesc că aceste discuții continuă și e de așteptat ca aici să se obțină ceva. Însă, până în momentul de față, chiar numirea unui om ca Rogozin, care este un om, ca să spunem așa, fără mamă și fără tată, un om care nu dă doi bani pe limbajul diplomatic sau pe comportamentul diplomatic, demonstrează care sunt adevăratele intenții ale Rusiei față de această zonă, de Moldova, Transnistria și așa mai departe. Lucrurile pentru mine, din punctul acesta de vedere, sunt clare. Rusia are deeper hand, cum se spune și nu va ceda acest lucru nimănui.”
Europa Liberă: Pentru o parte dintre moldoveni pare că a intervenit o oboseală pe această temă a Transnistriei, pare că ceea ce abordează conducerea de la Chișinău în relația cu Rusia deja nu mai este atât de important în raport cu alte chestiuni, cum ar fi, spre exemplu, vizele sau permisele de muncă pentru Rusia, sau pentru cetățenii moldoveni care lucrează în Rusia, există acele trei luni de… Deci, există un clivaj între ceea ce își dorește cetățeanul moldovean de la conducerea moldovenească a negocia cu Rusia și această agendă politică reprezentată de Transnistria?
Ioan Mircea Pașcu: „Eu cred că și cetățeanul moldovean, bănuiesc că conducerea moldoveană a realizat mult mai demult acest lucru, și cetățeanul moldovean realizează că Europa nu își poate permite să facă mai mult, în raport cu Rusia și ca atare ea rămâne practic singură față cu Rusia și atunci încearcă să-și rezolve problemele acestea foarte practice, pentru că formatul 5+2 în care intră și Statele Unite iată că nu dă rezultat. Și aceasta, în primul rând, datorită opoziției Rusiei. Și, din punctul acesta de vedere, moldovenii atunci se canalizează pe lucruri mai puțin, să zicem, strălucitoare, mai puțin importante strategic și cu mai multă greutate în plan tactic, cum sunt vizele, cum sunt alte chestiuni legate de relațiile bilaterale.”
Europa Liberă: Pentru că ați pronunțat cuvântul „strategic”, de ce ar fi Transnistria, o regiune mică și practic lipsită de resurse, atât de importantă strategic?
Ioan Mircea Pașcu: „Nu, dacă nu e vorba de resurse. Nu e vorba de resurse. E vorba de un teritoriu care, la o adică, rușii pot să vină cu forțe, pot să vină cu armamente. Și să nu uităm că o scoatere, o ieșire din Transnistria înseamnă o mutare a forțelor ruse, 700 de kilometri în adâncimea teritoriului național. Or, acesta este un avanpost. Acesta și cu Kaliningradul sunt două avanposturi de pe vremea fostului imperiu sovietic, la care Rusia ține în continuare, pentru că sunt, să spunem așa, doi poli de pe care, la un moment dat, ar putea să construiască, dacă va vrea acest lucru.”
Europa Liberă: Ca analist și expert în apărare, cum vedeți aceste mișcări de modernizare a armatei ruse?
Ioan Mircea Pașcu: „Nu, ele fac parte dintr-o atitudine general mai apăsată a Rusiei în problemele militare. Factorul militar a reprezentat întotdeauna elementul cheie al puterii Rusiei și iată că, după ce a depășit perioada de recul, prin transformarea Uniunii Sovietice în Rusia, Rusia mizează din nou pe înarmare și pe armamente. Așa că, din punctul acesta de vedere, situația geostrategică a Transnistriei rămâne cât se poate de importantă pentru Rusia.
Modernizare de aeroport în zona respectivă, poate și alte lucruri, cine știe, posibile, pentru că există această problemă a opoziției Rusiei față de amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, poate eventual și componenta navală care ar putea să intre în Marea Neagră. Și atunci Rusia consideră Transnistria ca un atu important în acest joc, în care ei încearcă să împiedice NATO să dezvolte sistemul respectiv.”
Europa Liberă: Ca să rămânem un pic în spațiul acesta al problemelor care țin de apărare, o posibilă intrare a Moldovei în NATO face imposibilă?
Ioan Mircea Pașcu: „Nu, e exclusă. E exclusă. Nu se poate face acest lucru. Eu cred că, chiar dacă Moldova la suprafață dă semnale că are, să spunem așa, o oarecare independență, în raport cu Moscova, cred că sunt semnale și în altă direcție, și în direcția inversă, că nu își poate permite acest lucru.”
Europa Liberă: După cum, probabil, știți, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este așteptat la Chișinău. Știm ce obiective are Moldova. Ea visează să devină membru al Uniunii Europene. Ce obiectiv are Uniunea Europeană, are Comisia Europeană în privința Moldovei?
Ioan Mircea Pașcu: „Moldova a mers foarte bine în aceste raporturi cu Uniunea Europeană. Este un success story, în momentul de față și cu reformele, și cu tot ce a trebuit să îndeplinească.”
Europa Liberă: Este și o țară suplă, e mică, e mai ușor de administrat.
Ioan Mircea Pașcu: „E mică, e adevărat. E mai ușor de administrat, e adevărat. Small is beautiful, mai ales, în condițiile actuale pentru Uniunea Europeană. Dar și cred că aceasta va vrea să sublinieze domnul Barroso, când merge la Chișinău, și, după părerea mea, Moldova procedează corect. „Domnule, până rezolvăm chestiunea transnistreană, care nu e o chestiune ce ține numai de noi și ține de marea politică, grand politic, cum se numește în teoria relațiilor internaționale, haideți să ne ocupăm să facem ceea ce trebuie să facem în raporturile noastre cu Uniunea Europeană, în planul transformărilor, în planul reformelor, în planul democratizării, economiei de piață și așa mai departe”. Or, aici ei fac lucrul acesta. Și lasă problema respectivă, problema Transnistriei să fie rezolvată în cadrul marilor puteri.”
Europa Liberă: Și ar mai fi și problema gazului.
Ioan Mircea Pașcu: „Este problema gazului, categoric. Rușii ne-au demonstrat până în momentul de față că nu au nici cea mai mică ezitare să o folosească din punct de vedere politic și pentru presiuni politice, nu numai la adresa Moldovei. La Chișinău, când am fost, era răcoare în sălile în care se desfășura activitatea, ceea ce arată care e situația.”
Europa Liberă: Există analiști care spun că, în vreme ce din partea moldovenească cuvântul folosit este de membru într-un oarecare viitor, europenii vorbesc despre Moldova ca despre un vecin apropiat și nu neapărat ca despre un membru.
Ioan Mircea Pașcu: „Și aceasta reflectă faptul că europenii nu sînt dispuși să-și primejduiască, să-și pună la bătaie relațiile lor bune cu Rusia, în plan bilateral, pentru nimeni, nici măcar pentru Moldova. Și, din punctul acesta de vedere, noi aici, la Uniunea Europeană, încercăm practic să acordăm Moldovei șanse egale cu ale tuturor celorlalte țări care vor să se asocieze Uniunii Europene, să nu se facă o discriminare numai pentru că provine din fostul spațiu sovietic. Un singur mister este pentru mine, să zicem așa, din 1999 până în momentul de față, cum au ajuns, cum li s-a permis Țărilor Baltice să intre și în NATO, și în Uniunea Europeană. E un mister. Mă bucur că s-a întâmplat lucrul acesta. Sunt foarte fericit.”
Europa Liberă: Rusia cum a permis asta.
Ioan Mircea Pașcu: „Cum s-a permis. Cum s-a întors Rusia. Cum s-a sucit Rusia de la opoziție la acceptarea acestei chestiuni. Vedeți că problema respectivă aproape a dispărut. Și să nu uităm că Țările Baltice au avut aceeași soartă ca și Basarabia, în 1940, tratamentul însă diferit.”
Europa Liberă: Voi juca rolul scepticului acum, deși suntem în clădirea Parlamentului European de la Strasbourg.
Ioan Mircea Pașcu: „Care e un organism prin sine optimist.”
Europa Liberă: Optimist, da, da. Moldova va primi anul viitor o asistență financiară consistentă, 150 de milioane de euro, o sumă în creștere față de ce a primit până acum. Aceasta înseamnă 42 de euro pe cap de locuitor. Însă v-aș întreba și pun, așa cum spuneam, această întrebare ca un sceptic, banii ar trebui folosiți, în afara deficitului bugetar, ar trebui folosiți pentru investiții, pentru modernizarea spitalelor, pentru reforma justiției, pentru retehnologizare, mai mult sau mai puțin. Nu se întorc, de fapt, acești bani în Uniunea Europeană? De unde vine tehnologia? Vine din Germania, din Franța, din Italia.
Ioan Mircea Pașcu: „Aceasta a fost exact chestiunea ridicată de Barroso la acele solicitări ale celor care contribuie mult, că Fondul de Coeziune e un fel de act de caritate față de țările mai puțin dezvoltate. Și domnul Barroso le-a adus aminte că dezvoltarea țărilor mai puțin dezvoltate, prin intermediul acestui fond, de fapt, înseamnă bani în buzunarul contribuabililor, care se întorc, pentru că de acolo vine și tehnologia, de acolo vin și investițiile și așa mai departe.
Deci, până la urmă, să numim fiecare lucru cu numele adevărat, nu să încercăm să schimbăm etichetele, pentru că și extinderea Uniunii Europene n-a fost un act de caritate al Uniunii Europene, ci a fost în interesul țărilor membre inițial în Uniunea Europeană, care au câștigat foarte mult, prin pozițiile deosebit de puternice pe care și le-au obținut pe piața țărilor nou devenite membre.”
Europa Liberă: O ultimă întrebare legată de accesul Moldovei la Uniunea Europeană. Spre sfârșitul anului viitor, probabil, că va obține un regim liberalizat de vize și va depune o cerere pentru asociere la Uniunea Europeană. Totuși așteptarea e membership-ul. Moldova dorește să devină membru, cel puțin, actuala putere. Sunt șanse în actuala constelație?
Ioan Mircea Pașcu: „Vedeți, în cazul Croației, a funcționat faptul că e o țară relativ de dimensiuni modeste. Și lucrul acesta, cum spuneam la început, small is beautiful, și a funcționat. Numai că în cazul Croației, spre deosebire de Moldova, nu există o altă putere cu o problemă teritorială importantă cu croați.”
Europa Liberă: Și economic merge bine.
Ioan Mircea Pașcu: „Și economic, și tradițiile, și istoria, și așa mai departe, și localizarea geografică și toate au jucat în favoarea Croației. Când ne gândim la Moldova, dintr-odată problema Transnistriei și în spatele ei problema Rusiei reprezintă principalul impediment care trebuie să fie rezolvat, într-un fel sau altul, probabil că la nivelul marilor puteri, pentru că nu văd cum la alte niveluri această chestiune poate să fie tranșată. Nu trebuie să disperăm. Trebuie să fim realiști în această privință. Să-i ajutăm pe colegii noștri moldoveni și să căutăm în felul acesta să includem și ultima bucată de latinitate, care e în afara Uniunii, în interiorul instituțiilor europene și euroatlantice.”
Europa Liberă: Ioan Mircea Pașcu, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, în dialog cu Iolanda Bădiliță.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
