Peste o săptămână, președinția ucraineană a OSCE organizează la Lvov prima rundă de anul acesta a negocierilor în format 5+2 în problema transnistreană. Nu este limpede dacă în marginea rundei se vor întâlni din nou față în față premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. Președinția ucraineană a OSCE ar dori ca ei să dea startul discuțiilor despre aspectele politice și de securitate ale unei soluții în Transnistria, dar diplomația rusă se opune.
Europa Liberă: Domnule vicepremier, cu ce merge Chișinăul la această nouă rundă de negocieri în formatul „5+2”, preconizată să aibă loc la începutul săptămânii viitoare, la Lvov?
Eugen Carpov: „Președinția ucraineană la OSCE a venit deja cu un proiect de agendă pentru ședința de la Lvov. Este un proiect de agendă tradițional, cu practic aceleași subiecte pe care le-am avut pe agendă și anterior. Ele sunt parte din toate 3 coșuri convenționale pe care le avem. Deci vom discuta și aspecte social-economice: aici, în primul rând, libertatea de circulație. Vom continua discuțiile pe protocolul care ține de posibilitatea circulației pe trasee internaționale a autoturismelor din regiunea transnistreană, în regim de transport mărfuri și pasageri. La fel, vom discuta și situația cu școlile cu predare în grafie latină. Avem pregătite și anumite propuneri pentru ca să fie puse în discuție. În continuare, va fi discutată și cooperarea la nivelul societății civile, drepturile omului. Și Coșul III a rămas același: subiectul cooperării în combaterea criminalității dintre cele două maluri și cooperarea în cazul situațiilor excepționale sau extraordinare. Noi, practic, avem un pachet de propuneri pe fiecare subiect, care va fi pus în discuție, astfel ca să ne mișcăm înainte.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, cum se explică situația de moment, când Chișinăul ar dori să se discute și pe marginea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană, iar Tiraspolul totuși deocamdată este rezervat sau din contra, se opune ca să discutați chestiuni politice, în cadrul formatului de negocieri „5+2”?
Eugen Carpov: „Sunt mai multe argumente în favoarea demarării discuțiilor pentru statutul regiunii transnistrene. În primul rând, din start, formatul „5+2” a fost conceput ca o platformă pentru discuții pe subiecte politice. Pe parcursul a 20 de ani, toți actorii internaționali au menținut aceeași poziție, că conflictul transnistrean trebuie soluționat pe baza suveranității și independenței Republicii Moldova, a teritoriului integru recunoscut, în limitele frontierelor din 90, cu oferirea unui statut juridic special regiunii transnistrene. Ultima dovadă în acest sens a fost declarația de la Dublin, aprobată de către toți miniștrii afacerilor externe ai OSCE prin care aceste principii au fost reconfirmate. Mă refer la declarația adoptată în problematica negocierilor în formatul „5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean. Deci eu cred că aceste principii sunt exact punctul de pornire pentru discuțiile pe probleme politice și elaborarea statutului regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: Insistam să ne răspundeți dacă acceptă Tiraspolul să se discute un eventual proiect de statut pentru regiunea transnistreană?
Eugen Carpov: „Până acum am avut declarații publice ale unor reprezentanți din Tiraspol care au negat această propunere.”
Europa Liberă: De ce nu ar fi în interesul lor să se discute și această chestiune?
Eugen Carpov: „Eu sunt convins că este în interesul comunității din stânga Nistrului să se discute și această chestiune. Pentru că, de fapt, obținerea unui statut juridic este acea intrare în legalitate pentru fiecare cetățean în parte, pentru fiecare companie care se află în regiunea din stânga Nistrului. Este o revenire la normalitate și posibilitatea de a se dezvolta în conformitate cu cerințele timpului. Spre regret, realitățile din regiunea transnistreană au rămas la nivelul mentalității de după conflictul armat care a avut loc în anul 92. Eu cred că trebuie să depășim aceste stereotipuri, să deschidem ochii, să vedem că suntem în secolul 21, și să încercăm să ajutăm populația din stânga Nistrului cu soluții adecvate.”
Europa Liberă: Negociatorul de acolo ce vă spune? Este disponibilă partea tiraspoleană să discute această problemă?
Eugen Carpov: „Negociatorul de acolo a făcut declarații că deocamdată nu sunt gata. Dar aceasta este opinia dânșilor. Există și alți participanți în formatul „5+2” care sprijină, de fapt, poziția autorităților de la Chișinău.”
Europa Liberă: În calitate de vicepremier, în ultimul timp, insistați, tot mai mult pe ideea ca Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii să le fie atribuit statutul de mediator și nu numai de observator. De ce ar trebui să se egaleze în drepturi și acești doi importanți participanți la procesul de negocieri în formatul „5+2?
Eugen Carpov: „Dintotdeauna am susținut poziția prin care orice actor internațional, dacă dorește să aducă o contribuție procesului de reglementare a conflictului transnistrean, trebuie să-i oferim platforma. Anume pentru aceasta am insistat în permanență ca UE și Statele Unite ale Americii să devină participanți ai formatului de negocieri, pentru că, până în 2005, acești doi actori internaționali nu făceau parte din acel format numit „5+2”. În continuare, pentru faza de atunci ei au fost acceptați ca observatori. Dar pe parcurs, și noi, cei de la Chișinău, și alți participanții, am observat că acești doi actori au potențialul necesar pentru a veni cu o contribuție mult mai serioasă în acest proces. Din acest motiv, eu cred că nu există niciun obstacol real, un obstacol care să împiedice egalarea statutului Uniunii Europene și Statelor Unite cu statutul celorlalți mediatori. Lucrând împreună, mediatorii și observatorii, existând o cooperare mai apropiată între ei, cu siguranță, acest fapt ar putea genera și soluții pentru problemele cu care ne confruntăm.”
Europa Liberă: Dar în practică cum e posibil acest lucru?
Eugen Carpov: „În practică, asemenea decizii trebuie luate în formatul „5+2”, prin consens, cu acordul, evident, al tuturor participanților.”
Europa Liberă: Ar putea cineva să se opună?
Eugen Carpov: „Deocamdată acest consens încă nu a fost atins, cu toate că noi am insistat dintotdeauna ca subiectul respectiv să fie soluționat.”
