Interviu cu Radu Vrabie și Jennifer Brush: Lvov găzduiește primele negocieri din acest an pentru soluționarea conflictului transnistrean. Radio Europa Liberă. 18.02.2013.

131

O nouă rundă de negocieri, la Lvov, în formatul 5+2, pentru soluționarea conflictului transnistrean. Misiunea OSCE regretă refuzul lui Evgheni Șevciuk de a participa la discuții alături de premierul Vlad Filat. Și… expertul ONU pentru drepturile omului Thomas Hammarberg cere reformarea sistemului justiției din Transnistria.

Europa Liberă: Așadar, la Lvov începe prima reuniune din acest an în formatul 5+2. Pe lângă negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, participă reprezentanți ai mediatorilor – Rusia și Ucraina, ultima și în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, precum și reprezentanții observatorilor și Uniunea Europeană și Statele Unite. Pe agendă sunt chestiuni de ordin economic și social. Propunerea Kievului de a repune în discuție, după mai mulți ani, problema statutului juridic al regiunii transnistrene a fost respinsă de Moscova și Tiraspol. Și tot liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a respins invitația ucraineană de a se întâlni la Lvov cu premierul moldovean Vlad Filat. Misiunea OSCE și-a exprimat regretul față de gestul lui Șevciuk, însă ambasadoarea Jennifer Brush, șefa Misiunii, într-un interviu cu Valentina Ursu, a spus că mai speră totuși că partea transnistreană va accepta rezolvarea unor probleme sociale și economice vitale pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, cum ar fi redeschiderea podului de peste Nistru de la Bâcioc și Gura Bâcului.

Europa Liberă: Doamnă ambasadoare, pe agenda întocmită de Ucraina, care deține președinția OSCE, care sunt problemele prioritare pe marginea cărora trebuie să discute actorii implicați în procesul de negocieri?

Jennifer Brush: „Agenda este aceeași ca și în ultima perioadă de timp, începând cu aprilie 2012, când a fost convenită. Noi suntem mulțumiți de progresul obținut în cadrul grupurilor de lucru, după ultima rundă de negocieri, care a avut loc anul trecut la Dublin. Avem mari speranțe legate de activitatea acestor grupuri și de activitatea formatului „5+2” în acest an.”

Europa Liberă: Problemele au fost repartizate în aceste 3 coșuri: social-economice, juridice și politice. Unde e mai greu să ajungeți la compromis în cadrul acestui format de negocieri „5+2”?

Jennifer Brush: „Toate cele 3 coșuri, de fapt, prin definiție sunt politice, întrucât este vorba de negocieri politice pe marginea acestui conflict. Deci, chestiunile din toate cele 3 agende sunt politice. Nu este un secret că eu mă axez mult pe deschiderea podului de la Gura Bâcului. Și cu cât mai mult timp petrec aici, cu atât mai mult mă conving de necesitatea redeschiderii acestui pod. De fiecare dată când vizităm acest pod, sătenii din ambele sate vin să ne întâlnească, în speranța că am venit pentru deschiderea acestui pod și se bucură pentru acest lucru. Însă de fiecare dată suntem nevoiți să îi dezamăgim, spunându-le că încă nu a venit momentul. Vreau să reiterez că problemele nu sunt de ordin ingineresc, economic sau tehnic. Există bani, există expertiză tehnică, e nevoie de o lună de lucru ca acest pod să fie redeschis.”

Europa Liberă: Și de ce nu există voință politică din ambele părți și mă refer la Chișinău și Tiraspol și ca acest pod să fie dat, odată și odată, în exploatare?

Jennifer Brush: „În primul rând, am să încep prin a mulțumi grupurilor de lucru în domeniul transporturilor, care au elaborat aspectele tehnice ale problemei redeschiderii acestui pod. Ambele grupuri, și de o parte, și de alta, au arătat mult angajament, au depus multe eforturi pentru a soluționa aspectele tehnice legate de deschiderea acestui pod. Reprezentanții ambelor părți, la nivel politic, m-au asigurat că există voință pentru a deschide acest pod. Cred că o demonstrație suplimentară a existenței acestei voințe politice ar fi și onorarea de către domnul Șevciuk a invitației lansate de ministrul de externe al Ucrainei, Kojara, pentru a participa la runda de negocieri la Lvov. Atunci când ministrul de externe Kojara s-a aflat în vizită în Moldova, la Chișinău și la Tiraspol, atât primul ministru Filat, cât și domnul Șevciuk au acceptat invitația ministrului Kojara de a veni la Lvov. Sper că toți mediatorii în procesul de negocieri„5+2” împărtășesc dezamăgirea noastră legată de faptul că această întâlnire la Lvov nu va avea loc.”

Europa Liberă: Care ar fi motivul adevărat că liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk nu se mai întâlnește cu premierul Vlad Filat la Lvov?

Jennifer Brush: „Din câte știu, prim-ministrul Filat este gata să se întâlnească cu domnul Șevciuk și această vizită este inclusa în calendarul lui. Motivele din care domnul Șevciuk nu se va deplasa la Lvov, într-un fel sau altul, sunt expuse în comunicatul de presă al așa-numitului minister de externe de la Tiraspol. Am citit cu mare atenție acest comunicat și vreau să vă spun că oricum sunt dezamăgită de faptul că domnul Șevciuk nu va veni la Lvov. Participarea dumnealui la această întâlnire la Lvov ar contribui la atingerea rezultatelor. La fel, sper că toți participanții în formatul „5+2” împărtășesc dorința de a redeschide acest pod de la Gura Bicului.”

Europa Liberă: Doamnă ambasadoare, dacă această întrevedere între premierul Vlad Filat și liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk nu are loc, asta se va răsfrânge cumva asupra procesului de negocieri în formatul „5+2”?

Jennifer Brush: „Bineînțeles că va afecta tratativele în formatul „5+2” pentru că noi toți credeam că întâlnirea premierului Filat și a domnului Șevciuk va fi un impuls pentru negocierile în acest format. Dar oricum credem că această rundă este importantă pentru ca participanții să discute chestiunile din agenda despre care am mai vorbit.”

Europa Liberă: Cineva nu ar dori ca această liberă circulație, într-un sfârșit, să aibă coridor verde? Cineva din cele 2 părți implicate în conflictul transnistrean? Dumneavoastră ați declarat că libera circulație ar fi prioritatea priorităților și în cadrul negocierilor în formatul „5+2”.

Jennifer Brush: „Exact, ar trebui sa fie prioritate. Rămâne în continuare o problema cheie pentru președinția ucraineană a OSCE și pentru misiunea OSCE.”

Europa Liberă: Președintele în exercițiu, ministrul de externe al Ucrainei, domnul Kojara, aflându-se la Chișinău și Tiraspol, spunea că ar trebui, în sfârșit, să devină prioritară și problema ce ține de elaborarea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Și imediat a urmat o reacție din partea Tiraspolului că deocamdată partea transnistreană nu ar fi pregătită să discute acest subiect. De ce?

Jennifer Brush: „Nu cred că am un răspuns pentru întrebarea dumneavoastră. Până la urmă, această întrebare urmează să fie adresată interlocutorilor de la Tiraspol. Pentru că mandatul Misiunii OSCE în Moldova este identificarea unui statut pentru Transnistria în cadrul integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova. Și acest mandat al Misiunii a fost reconfirmat pentru prima dată în ultimii 10 ani, la Reuniunea Ministerială a OSCE de la Dublin, în decembrie anul trecut, când toate cele 57 de state membre ale OSCE și 57, mai avem încă unul de când Mongolia s-a alăturat acestei organizații și, deci statele membre au reconfirmat acest mandat al misiunii, la fel, cum și au reconfirmat formatul „5+2” pentru negocieri. La fel, la nivel practic, sunt de acord că trebuie să fie acordată multă atenție măsurilor de întărire a încrederii între cele doua părți. Și, la fel, cred că trebuie să demonstrăm populației pe ambele maluri ale Nistrului că există și se consolidează mai multă încredere. Și de aceea deschiderea acestui pod ar fi o demonstrație a unei astfel de încrederi.”

Europa Liberă: Ucraina, în calitate de președinte al OSCE, și-a propus totuși să înregistreze succese pe parcursul deținerii acestui mandat. Sunt șanse să se înregistreze anumite progrese, din moment ce vedem că anul începe cu acest eșec eventual, mă refer la întâlnirea Filat-Șevciuk?

Jennifer Brush: „Nu aș numi acest lucru un eșec, mai degrabă, un pas înapoi. Oricum, am o încredere enormă în colegii noștri ucraineni de la Kiev, ambasada Ucrainei la Chișinău, și delegația de la Viena. Cu greu putem găsi un alt stat membru OSCE care să aibă atâta cunoaștere despre situația reală și care să fie la fel de motivat și interesat în soluționarea acestui conflict. Nu există un alt stat ca Ucraina care să fie la fel de interesat. Noi oferim toată susținerea posibilă și credem că și toate cele 57 de state membre OSCE la fel ar trebui să le acorde toată susținerea.”

Europa Liberă: Valentina Ursu i-a cerut și opinia expertului Radu Vrabile de la Asociația pentru Politică Externă din Chișinău asupra ultimelor evoluții în reglementarea transnistreană.

Radu Vrabie: „În momentul actual nu cred că Tiraspolul este în stare să ia decizii de sine stătător, toate acțiunile din ultima jumătate de an arată că poziția Tiraspolului este diplomatic coordonată cu Federația Rusă, iar Federația Rusă în momentul actual nu își dorește discuții pe teme politice, pe teme de securitate.”

Europa Liberă: De ce nu și-ar dori?

Radu Vrabie: „Probabil pentru faptul că atingerea discuției despre statutul politic ar implica în sine și discuții de foarte mult timp, retragerea trupelor rusești sau schimbarea trupelor de pacificare, ceea ce, pentru moment, pentru Rusia este inacceptabil.

Asta ar însemna plecarea practic din cea mai vestică zonă în care se află Federația Rusă, doi, este vorba de faptul că consensul pe care Federația Rusă și Germania pe care îl aveau la mijlocul anului 2010 prin memorandumul de la Meseberg s-a cam împotmolit, și din câte înțeleg eu, Rusia nu are acuma puncte comune cu Uniunea Europeană, cu Germania, în cum ar rezolva această problemă.”

Europa Liberă: Domnule Vrabie și atunci vocile care spun că procesul de negociere e unul mai degrabă mimat… așa poate fi înțeles?

Radu Vrabie: „Eu cred că Tiraspolul, Chișinăul pot rezolva anumite probleme mici, să spunem așa, dar acum s-a ajuns la un moment în care vrea Tiraspolul, vrea Moscova nu pot fi rezolvate decât cu implicarea unor chestiuni politice. Aici nu cred că este vorba de o rea voință din partea Chișinăului, că nu-și dorește să deblocheze situația, ci mai degrabă o anumită realizare, luciditate a Chișinăului care înțelege că fără rezolvarea unor anumite probleme politice nu vom putea porni mai departe.

Foarte mult depinde anul acesta și de Ucraina și cred că în februarie noi vom înțelege ce și-a propus Ucraina: să mimeze dialogul, sau Ucraina și-ar putea pune în activul ei o deblocare a coșului trei, ceea ce Ucraina poate să facă.”

Europa Liberă: Deblocarea coșului trei însemnând întocmai discuțiile pe marginea acestui proiect de statut care ar trebui să i se ofere regiunii transnistrene, dar am văzut imediat reacția bolnăvicioasă a părții transnistrene, care spunea că despre statut nu poate fi vorba.

Radu Vrabie: „La o altă reacție era și greu să te aștepți din parteaTiraspolului, dacă spuneau că este ok să deschidem acest coș imediat, era un fel de „cal troian”, era mai mult să mă tem de această reacție. Este o reacție undeva așteptată de la Tiraspol și iarăși face parte din faptul că se ridică mizele. Transnistria în aceste negocieri este un fel de carte de joc, un fel de as în mânecă pe care îl are Federația Rusă.”

Europa Liberă: Dar cum vrea să joace această carte de joc Kremlinul, Federația Rusă?

Radu Vrabie: „Eu cred că pe parcursul acestor 20 de ani ea a avut diferite roluri, dar eu cred că un fel de memorandum Kozak mai ușor, ar fi o variantă bună pentru Federația Rusă, o opțiune în care Republica Moldova reîntregită să fie dependentă de Federația Rusă și să fie incapabilă să adere la Uniunea Europeană sau la NATO.”

Europa Liberă: Domnule Vrabie, Chișinăul este pregătit să ofere regiunii transnistrene o autonomie largă, pe când Tiraspolul ar fi de acord să accepte o federație, și aici se vor împotmoli eventualele discuții; dacă pornesc pe marginea acestui subiect, ce se întâmplă mai departe, se conservă conflictul acesta, ce variante sunt pentru a ajunge totuși la un final fericit?

Radu Vrabie: „Eu sunt unul din cei care nu mă tem de cuvântul federație și de forma federală, dacă ar fi într-adevăr voință politică la Moscova de a rezolva această problemă, nu denumirea va fi problema propriu-zisă. Eu totuși cred că în momentul actual Federația Rusă nu este dispusă în general să rezolve această problemă, nici măcar prin independența Transnistriei, pentru că orice statut i-am da Transnistriei, asta înseamnă că Transnistria va fi undeva legitimizată, va intra într-un câmp normal și atunci ar apărea anumite discuții pentru Federația Rusă, pentru ce țin trupele acolo, gazele.

Acum, în situația în care Transnistria de iure nu există, Rusia are anumite pârghii, ea menține trupele acolo fără a da explicații, de a pune presiune pe clasa politică de la Chișinău, de a avea această zonă de securitate unde există un grad înalt de insecuritate, de a obține compromise politice în urma arestării unor cetățeni ai Republicii Moldova prin niște metode kaghebiste; dacă prin absurd s-ar ajunge la faptul că se vor discuta probleme de ordin politic, nu cred că denumirea va fi o problemă, altceva este că, mă tem că la Chișinău nu avem noi o viziune clară ce vrem să oferim Transnistriei.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută, expertul Națiunilor Unite, care în mod tradițional monitorizează respectarea drepturilor omului, Thomas Hammarberg, a prezentat într-un raport concluziile vizitelor de documentare pe care le-a făcut în anul 2012 în stânga Nistrului. În raportul său, Thomas Hammarberg a cerut să fie revizuit modul în care funcționează sistemul judiciar în regiune și a solicitat reformarea sistemului penitenciar, reducerea numărului de deținuți și abolirea măsurilor disciplinare inumane din închisori. Detalii are Diana Răileanu:
Critic și optimist și astfel a caracterizat expertul Thomas Hammarberg raportul despre situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a țării. „Critic” pentru că se referă la probleme despre care s-a vorbit cu jumătate de gură până acum, „optimist” deoarece oferă recomandări pentru remedierea acestor probleme. Thomas Hammarberg a vorbit, între altele, și despre încrederea oamenilor în actul de justiție:

„Mulți oameni pe care i-am întâlnit, inclusiv rudele foștilor deținuți dar și actuali deținuți mi-au spus că procesele împotriva lor nu au fost reale, că acele cazuri au fost fabricate, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare. Dacă dacă nu există încredere în societate în actul justiției, situația este una serioasă. Un sistem de justiției funcțional depinde de încrederea oamenilor.”

Raportorul ONU a atras atenția pe parcursul celor trei vizite pe care le-a întreprins anul trecut în regiunea transnistreană și asupra violenței în familie și o problemă parțial ascunsă, dar foarte gravă, explică Thomas Hammarberg:

„Polițiștii nu au o abordare corectă când este vorba de violența domestică. Au fost cazuri când polițiștilor li s-a raportat că o femeie a fost bătută iar polițiștii nu au reacționat spunând că femeia oricum își va „retrage cererea mai târziu, de ce am mai investiga acest caz?” E o abordare greșită.”

În raport, Thomas Hammarberg recomandă antrenarea polițiștilor, asistenților sociali și a medicilor din regiune la cursuri de instruire, astfel încât aceștia să raporteze orice suspiciune de abuz fizic, hărțuire psihologică sau emoțională.

Expertul ONU s-a referit în raport, între altele, la situația copiilor cu dizabilități, a vârstinicilor și minorităților, formulând 38 de recomandări care ar putea să le garanteze respectarea drepturilor.

În timpul misiunii sale, emisarul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a contribuit la eliberarea locotenentului de poliție Alexandru Ursu, condamnat anterior pentru o presupusă escrocherie. Thomas Hammarberg a menționat în timpul conferinței de presă că în continuare monitorizează cazul polițistului moldovean. Expertul ONU a mai spus că speră ca raportul întocmit în urma vizitelor în regiunea transnistreană a țării nu va fi utilizat în scopuri politice ci doar pentru îmbunătățirea drepturilor omului în regiune.