Europa Liberă: Domnule Osipov, pentru că mai mult timp ați negociat pe marginea chestiunii transnistrene, să ne spuneți despre arta negocierilor și șansa identificării unei soluții durabile pentru criza transnistreană.
Victor Osipov: „Un obiectiv foarte important al Guvernului Republicii Moldova, imediat după 2009, a fost acela de a relua dialogul și în interiorul țării, între Chișinău și Tiraspol, dar și pe plan internațional, în formatul „5+2”, dialog stopat completamente încă după 2006. Acest lucru s-a reușit. I s-a dat o cadență discuției și pe plan intern, și pe internațional. Iar speranța, care poate fi legată de președinția Ucrainei în cadrul OSCE, este aceea ca acest dialog să fie intensificat, inclusiv la cel mai înalt nivel al liderilor de la Chișinău și Tiraspol, pentru că s-a anunțat un calendar foarte ambițios, de reuniuni, de întâlniri, întrevederi și discuții. Și, fără a spune mai mult, eu cred că această tactică este importantă. Este imposibil de a ajunge la o soluție, fără comunicare și fără dialog. S-ar putea întâmpla să treacă, la un moment dat, cantitatea în calitate, așa cum spune legea filosofică.”
Europa Liberă: Găsirea unei soluții durabile pentru criza transnistreană înseamnă cedări din partea Chișinăului?
Victor Osipov: „O soluție durabilă înseamnă o soluție politică și una acceptată pe plan internațional, bazată pe dreptul internațional și care să corespundă cu Legea Fundamentală a Republicii Moldova. Este o sarcină foarte dificilă. Iar atingerea ei va cere compromisuri. Fără îndoială, nu există negocieri în care toate părțile să rămână mai mult sau mai puțin împăcate în final, fără ca toate părțile să facă compromisuri. Nu putem însă anticipa și spune astăzi în care zone se vor produce aceste compromisuri și cum vor arăta ele, pentru că știm, discuțiile pe subiectul reglementării politice nici măcar încă nu au început. Iar unii dintre participanții la negocieri, constatăm, au expus public poziția lor care este aceea de a nu forța discuțiile pe așa-numitul Coș III, soluția politică. De aceea, compromisul va fi necesar, dar nu știu când va avea loc.”
Europa Liberă: Tot mai insistent, această opinie este vociferată chiar de către partea rusă care este nemijlocit mediator la procesul de negocieri.
Victor Osipov: „Oamenii, care urmăresc procesul, știu cine și ce poziții expune public. Ar fi, probabil, important să se revină la o altă temă de discuție în cadrul acestui format „5+2” și anume aceea de a egala în drepturi participanții internaționali la acest format. Pentru că și sunt de acord cu vicepremierul Carpov și o asemenea diferențiere între observatori și mediatori este nejustificată și nu se regăsește nici în procedurile interne din cadrul dialogului în formatul „5+2”. Dar acest subiect oricum este unul colateral, nu vizează problema de fond a discuțiilor și obiectivul de fond și soluția politică.”
Europa Liberă: Unele voci spun că totuși cheia soluționării conflictului transnistrean s-ar afla la Moscova, pe când Moscova, de fiecare dată, zice că un vals îl dansează doi parteneri, adică Chișinăul și Tiraspolul. De cine depinde mai mult?
Victor Osipov: „Ar fi destul de riscant să își asume cineva o apreciere, eu știu, să facă un top cine deține mai multe pârghii pentru a contribui, ca să zic așa, sau pentru a influența procesul de soluționare a problemei transnistrene: în care capitală sunt mai multe chei sau cheile mai importante. Punctul meu personal de vedere este că principala cheie pentru soluționarea conflictului transnistrean se află la Chișinău și rezidă în atitudinea autorităților Republicii Moldova, capacitatea lor de a se mobiliza, de a mobiliza resurse, în baza unui concept complex, de lungă durată, care să fie o politică de stat, susținută și financiar. Abia după aceea vom putea să observăm mai bine în ce măsură ne ajută sau în ce măsură ne împiedică pozițiile exprimate de alte capitale. Eu cred că principala cheie este la Chișinău.”
Europa Liberă: Dar atunci de ce întârzie un proiect de statut, elaborat de Chișinău pentru regiunea transnistreană?
Victor Osipov: „Se vede că nu a venit încă momentul pentru un proiect de statut. Eu nu știu dacă există în momentul de față finalizată o concepție de reintegrare a țării, pentru că abia după aceea cred că ar putea să apară, eventual într-o perspectivă, și un proiect de statut. Un proiect de statut totuși trebuie să apară ca și derivat al procesului de negocieri. El trebuie deja să ia în calcul acele compromisuri despre care vorbeați dumneavoastră mai devreme și formele de soluționare, care să fie cunoscute, discutate în formatul de negocieri.”
Europa Liberă: Dar există o lege, o lege care a fost adoptată în anul 2005, despre care iarăși Moscova și Tiraspolul zic că ar trebui anulată. În baza acelei legi se poate rezolva astăzi criza transnistreană?
Victor Osipov: „Legea din 2005 nu reprezintă o soluție pentru rezolvarea crizei transnistrene. Legea din 2005 reprezintă un set de criterii, un fel de linii roșii, care nu pot fi încălcate de către autoritățile moldovenești, în primul rând, în procesul de negocieri și într-un eventual proces de soluționare politică. Această lege a venit mai degrabă ca un ecou la situația creată în jurul Memorandumului Kozak, atunci când a existat riscul ca prima persoană în stat, după ce a parafat, să și semneze un document despre care nimeni în Republica Moldova nu știa nimic. Eu nu vreau să intru acuma în detaliile legate de conținutul acelui document, dar însuși acest fapt că nimeni nu știa nimic, iar președintele Voronin deja parafase un memorandum foarte complex, foarte important pentru destinul Republicii Moldova, a fost interpretat de către întreaga societate și de către clasa politică drept un risc enorm, riscul unei decizii unilaterale, centralizate, autoritare a unui conducător de țară. Acea lege, de fapt, a stabilit niște bariere în fața oricărui politician de nivel înalt, conducător al țării de nivel înalt sau oricărei forțe politice care ar avea pe viitor o asemenea intenție. Ea trebuie să fie înțeleasă în felul acesta, nu ca bază pentru soluționarea viitoare.”
Europa Liberă: Admiteți ca Uniunea Europeană să preia dosarul transnistrean în totalitate?
Victor Osipov: „Nu cred că pot să admit sau să nu admit. Eu știu că Uniunea Europeană se preocupă și în calitatea pe care o are, de partener al Republicii Moldova, de comunitate la care Republica Moldova aspiră să adere și se preocupă foarte îndeaproape de problematica transnistreană. Și am să vă amintesc despre un aide-memoire, un fel de document de lucru, dar care a fost coordonat între Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, care conține o serie întreagă de obiective comune asumate de Chișinău și Bruxelles, pentru a soluționa această problemă, inclusiv principiul foarte important că integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi blocată de către problema transnistreană, ci dimpotrivă, în procesul de integrare europeană, Uniunea Europeană și Republica Moldova vor conlucra pentru a rezolva această problemă comună. Fiindcă este o problemă în Estul Europei care ține inclusiv de aspectele securității europene.”
Europa Liberă: E ușor să negociezi cu partea transnistreană, domnule Osipov?
Victor Osipov: „Procesul de negocieri, dialogul, oamenii care sunt direct implicați, au mandat să participe la acest proces nu rămân tot timpul aceeași. Importantă este poziția oficială și abordarea pe care o are Republica Moldova ca stat să fie bine fundamentată și consecventă. Și eu cred că noi putem spune că, în linii mari, acest lucru se păstrează deja de o durată de mulți ani de zile. Iată aceasta este o caracteristică a implicării Republicii Moldova în procesul de negocieri care avantajează Republica Moldova și o prezintă ca pe un partener previzibil și serios în aceste negocieri.”
Europa Liberă: Și șansa reintegrării rămâne a fi?
Victor Osipov: „Șansa reintegrării nu poate fi evaluată. Avem de soluționat o problemă internă, de reintegrare teritorială. În plan internațional, Republica Moldova este recunoscută în actualele sale frontiere. Așa că ar trebui să ținem cont de această nuanță. În lume, Republica Moldova este privită ca un stat integru în cadrul frontierelor sale, iar soluția politică internă trebuie să fie găsită. Nu voi da o estimare procentuală a șanselor.”
Europa Liberă: Pe parcursul mandatului președinției la OSCE a Ucrainei lucrurile se pot mișca în bine, în direcția identificării unei soluții?
Victor Osipov: „Așa cum președintele OSCE, ministrul ucrainean de externe, a anunțat un posibil calendar al dialogului, al întâlnirilor, inclusiv dintre Vlad Filat și Evgheni Șevciuk, acest proces se va intensifica, dar care vor fi efectele acestei intensificări urmează să vedem.”
Europa Liberă: De ce?
Victor Osipov: „Nu pot să anticipez.”
Europa Liberă: De ce sunteți rezervat?
Victor Osipov: „Noi urmărim evoluțiile legate inclusiv de întâlnirile bilaterale, care s-au produs, în ultimii ani, și am văzut că fazele pozitive, discuțiile amiabile au fost urmate de multe ori de decizii deloc amiabile. Așa că ne putem aștepta la tot felul de turnuri, iar faptul că evit să fac un pronostic optimist se bazează pe realitățile procesului.”
