”Căderea guvernului Filat s-a făcut într-un mod straniu, scopul final fiind parcă nu căderea guvernului, ci umilirea prim-ministrului. În aceste condiții se pare că partidele se îndreaptă spre anticipate, dar rezultatele, cel mai probabil, vor fi cam aceleași”, explică Radu Vrabie, expert al Asociației de Politică Externă, într-un amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, și UE greșește prin decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în privința acordului de asociere și plasarea ei alături de Georgia și Armenia, pentru că subminează astfel progresele făcute de Chișinău și slăbește forțele politice pro-europene.
Care este miza actualei rupturi dintre liderii Alianței pentru Integrarea Europeană?
Din păcate ruptura actuală este mai degrabă una de ordin personal decât ideologic. Această alianță s-a format pe baza înțelegerii între trei oameni. Între timp, a apărut al patrulea, Vladimir Plahotniuc, care este liderul din umbră al Partidului Democrat. După un timp s-a înțeles că modul de funcționare al alianței este foarte politizat și că Vladimir Plahotniuc a reușit să adune în mâinile sale foarte multe instituții, ceea ce l-a deranjat pe Vlad Filat. Cred că în momentul actual este foarte greu de prognozat cum vor reuși să se așeze la masa de negocieri. Cred însă că modul în care a fost răsturnat guvernul nu prea lasă loc de împăcare pentru fosta alianță de guvernare.
A fost actuala criză politică de la Chișinău declanșată de o înfruntare între interese economice și oligarhii diferite sau de un amestec al Rusiei, care încearcă să deraieze trenul european al RM?
Nu cred că Ucraina are succese mai mari în anticorupție și în reforma justiției decât Moldova, așa că dacă UE vrea să fie prezentă în regiune și să dea orientarea populației moldovene, atunci decuplarea de Ucraina și punerea în același coș cu Georgia și Armenia, este o greșeală a UE care va diminua numărul de susținători ai UE din Moldova.
Această confruntare între persoane are cu siguranță la bază și anumite interese economice. Nu vreau să-mi dau cu părerea dacă a fost sau nu un amestec al Rusiei. Cu siguranță această criză va încetini avansul nostru european ceea ce este pe placul Rusiei care cu siguranță vede un pericol în integrarea europeană a Republicii Moldova. Eu nu exclud faptul că Moscova a încurajat anumite forțe politice de la Chișinău, atunci când a realizat că se merge către o ruptură a AIE, să facă această criză mai explozivă. În definitiv căderea guvernului s-a făcut într-un mod regizat, scopul final fiind umilirea prim-ministrului. Mi s-a părut destul de straniu că aproape toate partidele politice au anunțat cu o zi înainte cum vor vota, neoferindu-i nici măcar posibilitatea guvernului de a răspunde la întrebările și nemulțumirile existente. Premierul și ceilalți miniștri prezenți la votul moțiunii n-au fost chestionați, întrebați. Să le fi spus că avem probleme la capitolul X, Y, Z. N-a fost nimic de genul acesta, deci era clar că votul era gândit dinainte.
De ce-l acuză toți partenerii din AIE pe Filat pentru ruperea alianței?
Cred că Filat s-a hazardat când a făcut declarațiile din 13 februarie cu privire la denunțarea acordului alianței și acest lucru a căzut bine pentru contestatarii săi. Este convenabil pentru PD și PCRM să lovească în Filat pentru că în RM partidele sunt foarte personalizate. Lovind în lider, distrugi o anumită impresie despre partid.
Ce scenarii vedeți după căderea guvernului Filat? Se va reuși formarea unui nou guvern sau se va ajunge la o nouă criză?
După cum se poziționează partidele acum, cred că se va ajunge la alegeri anticipate. Există acum două formule de alianțe pe care nu le consider însă posibile. Prima PLDM-PCRM este irealizabilă pentru ca partidul lui Filat ar pierde mulți susținători pro-europeni iar o refacere a alianței cu alt premier mi se pare improbabilă datorită modului în care a fost înlăturat guvernul Filat. Nu cred că mai există cale de împăcare și nu văd o formulă de compromis. Nu știu cine ar putea să fie premier și să beneficieze de sprijinul celorlalte partide politice. În plus, comuniștii sunt interesați de alegeri anticipate pentru ca pentru ei este un moment propice pentru a le declanșa și există nemulțumiri în societate față de aceste certuri și această instabilitate. Cred că ei ar putea să-și mărească rezultatul în alegeri. Problema este că rezultatele în general ar fi cam aceleași. De accea sunt surprins de faptul că partidele ard podurile dintre ele, deși vor trebui să negocieze cu aceiași oameni. Eu nu cred că vor exista schimbări semnificative, doar că actualii parlamentari independenți nu vor mai intra. Nu văd posibilitatea ca alte partide să apară sau ca cele existente să scadă dramatic.
Ce consecințe credeți că va avea actuala criză asupra semnării de către R.Moldova a acordului de liber schimb cu UE, a acordului pentru vize și a acordului de asociere?
Neoficial se vorbea despre faptul că Republica Moldova urma sa primească un ajutor de 40-60 de milioane de euro în cazul în care nu cade guvernul. Probabil că acești bani nu vor veni în condiții grele pentru RM. Pe de altă parte, în relația noastră cu UE este important să dăm argumente pentru care merită să semnăm aceste acorduri. Nu este un secret că sunt țări mai sceptice față de integrarea Moldovei. Ori această criză politică dă apă la moară contestatarilor apropierii de UE, ceea ce este grav. Nu știu dacă această mașinărie europeană odată pornită poate fi oprită pentru că este un proces ireversibil, dar procesul poate fi încetinit. Pentru partidele cu mesaj pro-european acesta este un argument foarte important. Dacă nu vom reuși să avem semnat niciun acord cu UE în campania electorală, va fi un câștig pentru adepții apropierii de Rusia prin aderarea la mitologica Uniune Eurasiatică și la Uniunea Vamală.
În ce măsură R. Moldova a implementat reformele la care s-a angajat față de UE? Este acest aspect de natură să pericliteze semnarea celor trei acorduri la Vilnius mai tare decât criza politică internă?
RM a făcut multe eforturi pentru a implementa reformele propuse de UE și în mare măsură multe dintre ele au fost îndeplinite. Însă nu s-a înțeles că responsabil este doar MAE sau Ministerul de Afaceri Europene. Anumite lucruri s-au blocat la alte instituții precum Parlamentul sau alte ministere. De exemplu adoptarea legii egalității de șanse a durat foarte mult pentru că reprezentanții PD au fost împotrivă. Ei spuneau că această lege este pentru promovarea homosexualilor.
Dar eu văd și o anumită vină a UE față de R.Moldova pentru că se vorbește despre faptul că țara nu va semna nimic la Vilnius, ci va fi doar o parafare a acordului, pe când Ucraina va semna acest acord. Pe lângă faptul că asta va submina pozițiile partidelor pro-europene, această atitudine înseamnă un dublu standard. Pe de o parte vorbești de îndeplinirea tehnică a unor reforme, în care de bine de rău R.Moldova s-a descurcat bine și a fost cooperantă și pe de altă parte îi dai acest acord Ucrainei care anul trecut a ignorat pur si simplu tot ce a venit de la UE, toate cererile. Mi se pare că o asemenea mișcare, fie ea și geopolitică, știrbește imaginea procesului de integrare europeană.
Oamenii din Republica Moldova nu vor înțelege ce avantaje sunt în momentul în care te angajezi să realizezi niște reforme grele, costisitoare și nu ai o campanie de informare foarte clară și nu explici care sunt avantajele UE. Pe de altă parte vine Rusia care minte, dar spune că o să aveți gaz ieftin și posibilitate de a exporta în Rusia. Aici e o problemă și nu cred că doar Chișinăul trebuie să-și dorească asocierea RM cu Uniunea Europeană, ci și UE trebuie să întindă mâna. Nu e vorba doar de asistență financiară. Dacă nu-i oferi acestui guvern, acestei alianțe nici măcar un rezultat palpabil, atunci te aștepți la o revenire a Partidului Comuniștilor și la o încetinire a integrării europene.
În ce masură criza politică actuală a arătat sau nu că proiectul europenizării RM la nivel intern a constat doar în adoptarea doar formală a reformelor solicitate de la Bruxelles și perpetuarea practicilor care au caracterizat toată istoria post-URSS a RM: corupția, subordonarea justiției față de politic?
La nivel de corupție și subordonare a justiției, sau justiție selectivă cum e numită la noi, e adevărat că această problemă persistă, dar cred că și europenii care cer aceste reforme trebuie să înțeleagă că ele nu se întâmplă peste noapte. Există un sistem bine betonat care opune rezistență pentru că este beneficiarul acestei situații. Există un sistem, o legislație, o imunitate a judecătorilor pe care nu poți să le schimbi peste noapte. Nu poți să vii și să-i arestezi peste noapte pe toți judecătorii care sunt corupți pentru că atunci țara s-ar numi dictatură. Procesul este de durată și pentru că judecătorii corupți sunt toți sprijiniți de cineva. Și guvernanții trebuie să-și asume un eșec pentru că avem corupție, dar niciun corupt, nicio persoană arestată pentru corupție.
Din păcate, Agenția anti-corupție se ocupă cu comenzi politice, cu arestări de profesori care iau mită de 50 de euro iar corupția la nivel mare la nivelul politicului rămâne neatinsă. Aici este nevoie de o altă abordare și de o responsabilizare a politicienilor moldoveni. Nu vreau să-i scuz pe aceștia însă nu cred că ei sunt la momentul actual capabili să facă singuri această reformă. UE ar putea să-i responsabilizeze pe toți politicienii. Una dintre problemele principale ale Alianței de Integrare Europeană a fost că toate progresele pe drumul spre UE erau asociate cu numele lui Vlad Filat așa încât celelalte componente ale alianței erau supărate că nu culeg și ele roadele procesului și nu colaborau cu executivul. Dar nu cred că Ucraina are succese mai mari în acest domeniu, așa că dacă UE vrea să fie prezentă în regiune și să dea orientarea populației moldovene, atunci decuplarea de Ucraina și punerea în același coș cu Georgia și Armenia, este o greșeală a UE care va diminua numărul de susținători ai UE din Moldova.
Pe de altă parte, incidentul din Pădurea Domnească a developat foarte multe probleme care există în sistemul justiției, faptul că anumite lucruri se ascund, faptul că anumite lucruri se folosesc doar când este nevoie. Cu siguranță justiția rămâne una dintre problemele grave cu care se confrunta Republica Moldova, dar deja este un progres că aflăm despre aceste lucruri, că există o anumită libertate în mass-media. Înainte nici nu știam ce se întâmplă pe culoarele justiției.
Radu Vrabie este director de program la Asociația de Politică Externă (APE), cel mai influent think-tank din Republica Moldova.
