Miercuri, la Bruxelles, Uniunea Europeană a dat publicității rapoartele anuale privind progresele făcute, în 2012, de către țările din Parteneriatul Estic. Rapoarte de care depind ajutoarele financiare la care pot spera și, pentru unele – cum sunt Moldova și Ucraina, șansele de a parafa, în toamnă, la Vilnius, acordurile de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.
Raportul despre reformele din Republica Moldova este unul pozitiv, deși remarcă instabilitatea politică (provocată anul trecut de alegerea președintelui și anul acesta de căderea guvernului). Și vorbește pe larg despre problema corupției.
Cum ar putea fi combătută mai eficient corupția, a întrebat-o Alla Ceapai pe Victoria Bucătaru, director de program la Asociația pentru Politică Externă.
Victoria Bucătaru: „Prin intermediul raportului de progres al Politicii Europene de Vecinătate se atrage atenție asupra majorității domeniilor cheie și a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova și bineînțeles a problemelor care se regăsesc în agenda de reforme a RM. Practic este vorba despre domeniul justiției și se dorește în primul rând continuare reformelor în domeniul justiției prin implementarea strategiei de reformare a sectorului justiției, precum și reformarea MAI și a structurilor relevante în acest domeniu. Bineînțeles se aduce aminte și despre intensificarea luptei împotriva corupției, în particular, prin reformarea Procuraturii Generale și asigurarea funcționalității depline a CNA, de asemenea, se vorbește despre simplificarea procedurilor vamale pentru a facilita comerțul exterior și astfel să fie îmbunătățit mediul de afaceri. Se mai pune accent și pe subiectul privind respectarea drepturilor omului în RM, care este un domeniu major, un domeniu cheie. Aici vorbim și despre implementarea legii egalității șanselor care a intrat în vigoare la începutul acestui an. Trebuie să menționăm faptul că toate aceste reforme țin în primul de cetățeni. Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent Republica Moldova și în primul rând Guvernul este lipsa de comunicare activă cu cetățenii care sunt și beneficiarii direcți ai acestor reforme. Implementarea reformelor înseamnă în primul rând schimbarea calității vieții cetățenilor. Aceștia trebuie să fie foarte bine informați, trebuie să știe care sunt responsabilitățile și obligațiile lor și care vor fi beneficiile de pe urma valorificării acestor reforme.”
Europa Liberă: În acest raport se insistă foarte mult asupra luptei împotriva corupției. de ce rămâne ineficientă această luptă?
​​Victoria Bucătaru: „Ceea ce ține de corupție este un domeniu foarte specific. Observăm că corupția este o problemă cu care se confruntă nu doar Republica Moldova, dar majoritatea statelor post-sovietice. Acest lucru ține și de mentalitatea oamenilor, și de modul lor de viață. Oamenii s-au obișnuit să ia mită și să dea mită în Republica Moldova. pentru a lupta cu acest flagel trebuie în primul rând să fie pus la punct un sistem foarte bun de comunicare, dar și de penalizare. Atunci când cetățenii Republicii Moldova vor ști că ei sunt penalizați pentru luare sau dare de mită și vor fi niște cazuri concrete date publicității, atunci ei se vor gândi de două ori înainte de a lua sau de a da mită. De asemenea trebuie să menționăm faptul că lupta cu corupția ține nu doar de cetățeni, dar și de funcționalitatea instituțiilor Republicii Moldova. Mă refer , în primul rând, la procuratură și la CNA. Este vorba și despre depolitizarea instituțiilor respective, pentru ca acestea să funcționeze în totalitate.”
Europa Liberă: Cât de mult contează pentru parcursul european al Republicii Moldova soluționarea conflictului transnistrean, care, de altfel, constituie una din recomandările acestui raport?
Victoria Bucătaru: „Bineînțeles că de multe ori ne-am pus întrebarea dacă soluționarea sau nesoluționarea acestui conflict ar avea un impact asupra procesului de integrare a Republicii Moldova și asupra perspectivei de integrare. Trebuie să menționăm faptul că este foarte important ca Republica Moldova să efectueze reformele în partea în care are o anumită autoritate. Astfel să dăm un exemplu pozitiv colegilor noștri din partea stângă a Nistrului și să le oferim un cadru cât mai propice pentru ca aceștia să-și dorească să pășească împreună cu malul drept al Nistrului spre o integrare în UE. Bineînțeles că este foarte important ca în procesul de reformare să fie implicat și malul stâng al Nistrului astfel încât să putem oferi cetățenilor de pe malul stând aceleași condiții de viață pe care le oferim și cetățenilor de pe malul drept. Este foarte important că în negocierile care au avut loc pe marginea Acordului de comerț liber au fost implicați și observatori de pe malul stând al Nistrului. Ceea ce a fost destul de important pentru că aceștia au avut posibilitatea să se implice nemijlocit în negocierilor unor documente foarte importante ce ți de relațiile dintre Republica Moldova și UE.”
Europa Liberă: Ce semnal dă acest raport pentru summitul de la Vilnius?
Victoria Bucătaru: „Practic Republica Moldova a fost evaluată într-un fel pozitiv în ceea ce privește summitul de la Vilnius. Noi ne confruntăm în continuare cu niște probleme care au fost menționate și în rapoartele anterioare. Este vorba despre justiție, corupție și drepturile omului. bineînțeles că trebuie să mergem înainte pentru ca să implementăm reformele respective și să încercăm să depășim problemele interne cu care ne confruntăm la moment. Pentru noi acum este important să continuăm procesul de reforme, astfel încât la Vilnius să putem arăta că, indiferent de situația în care ne aflăm pe plan intern, Republica Moldova în continuare are drept vector principal al politicii externe integrarea europeană.”
Europa Liberă: Am reținut o ultimă declarație a Comisarului European pentru extindere și politică de vecinătate Å tefan Füle care spune că „incertitudinea politică actuală de la Chișinău a stârnit îngrijorări în ceea ce privește durabilitatea eforturilor de integrare în UE ale Republicii Moldova”. Cum trebuie de înțeles acest mesaj?
Victoria Bucătaru: „Acesta într-adevăr ar fi un fapt îngrijorător pentru noi. cred că aici însăși societatea civilă împreună cu forțele politice ar trebui să atragă atenția și să încercăm să facem în așa fel încât tensiunile noastre interne să nu ne afecteze viitorul european. De asemenea am observat că Comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate a atras atenția asupra societății civile care, consideră el, trebuie să fie un factor determinant în promovarea procesului de reforme în statele membre ale Parteneriatului Estic. Aș vrea să menționez și eu acest fapt, pentru că luând în considerare situația politică din Republica Moldova la momentul actual cred că un rol crucial ar reveni și organizațiilor societății civile. Ele ar trebui să monitorizeze acțiunile oficialilor noștri și instituțiilor guvernamentale și să atragă atenția atunci când se observă nerespectarea angajamentelor Republicii Moldova față de parcursul nostru european. Trebuie să înțelegem că vectorul european al Republicii Moldova nu este doar un element al politicii externe, este și un element al politicii interne, ține de viața de zi cu zi a fiecărui cetățean. De aceea noi, ca membri ai societății civile, trebuie să ne implicăm cât mai activ în promovarea proceselor de reforme, în explicarea a ceea ce înseamnă reformele în domeniul drepturilor omului, în domeniu justiției și a corupției. Să explicăm cum pot aceste reforme să aducă beneficii cetățenilor de rând și să responsabilizăm cât mai mult cetățenii pentru ca aceștia să se implice în viața politică a țării și să poată să responsabilizeze în același timp și guvernanții pentru acțiunile pe care le fac.”
