Analiștii politici de la Chișinău califică ca fiind dramatice evoluțiile din ultimile luni din Republica Moldova. Totuși, în timp ce unii apreciază că politicienii, orbiți interese înguste și de lupte intestine, nu au nicio scuză și că ar fi compromis prin comportamentul lor parcursul european al țării, alții consideră că acțiunile acestora ar fi într-o anumită măsură explicabile și s-ar înscrie pe linia luptei partidei pro-europene împotriva oligarhizării funcționării statului.
Anatol Èšăranu, directorul Centrului de cercetări strategice Politicon, spune că ceea ce s-a întâmplat în Parlament reprezintă un derapaj de la normele de care se conduc europenii în activitatea lor politică.
”În același timp trebuie să luăm în considerație încă un element foarte important și în Republica Moldova se dă o luptă crâncenă între ceea ce se numește europenizarea statului și societății cu tendințele de oligarhizare a vieții politice. Senzația generalizată este că partidele din fosta AIE s-au angajat într-o luptă până la anihilare reciprocă. Dar dacă privim în profunzime, este vorba despre o luptă acerbă între două tendințe din politicul moldovenesc și cea de europenizare și cea de oligarhizare, care încearcă să oprească integrarea Republicii Moldova în spațiul valoric european. Cei care au încercat să promoveze cursul de integrare europeană s-au ciocnit de tendințele de oligarhizare care au crescut în așa măsură încât era imposibil să înregistrezi progrese semnificative pe direcția europenizării. Niciuna dintre aceste tendințe nu apare într-o formă pură, dar în opinia mea curentul europenizator este reprezentat de echipa Filat-Leancă. Din păcate însă și ei au comis în politicile sale derapaje de ordin oligarhic, dar, în mare, ei luptă împotriva a ceea ce se numește influență oligarhică. Iar partida oligarhică ar fi reprezentată de prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc”, spune Anatol Èšăranu.
Expertul Institutului pentru dezvoltare și inițiative sociale Viitorul, Viorel Chivriga, nu este însă de acord cu punctul de vedere care explică poziția PLDM, atunci când a acceptat să voteze cu Partidul Comuniștilor, printr-o luptă acerbă între partida europeană și cea oligarhică, adică cu Partidul Democrat și prim-vicepreședintele acestuia Vladimir Plahotniuc.
”Există într-adevăr la Chișinău partide care au în conducere persoane cu pondere foarte mare din punct de vedere economic. Dar nu aș încerca să creez un tablou în care ar exista două poluri și unul pro-european și altul oligarhic și pro-eurasiatic. După ultimele evenimente s-a văzut că aspirațiile europene nu sunt prea interesante pentru niciunul dintre partide. Pentru că în caz contrar politicienii și-ar fi depășit ambițiile personale și de grup și ar fi făcut compromisuri în numele viitorului european al Republicii Moldova. Probabil, oficialii europeni nu s-au așteptat ca guvernarea de la Chișinău, pe ultima sută de metri înaintea summitului de la Vilnius unde ar fi trebuit să fie recunoscute aspirațiile europene ale țării, să pună sub semnul întrebării istoria de succes a Republicii Moldova.
Una dintre cele mai mari probleme constă în faptul că pe parcursul ultimilor patru ani au fost create foarte multe precedente negative de interpretare a legilor. Precedente care vor juca festa partidelor care au fost la guvernare și care le-au generat. Eu nu cred că principalul partid de opoziție și PCRM și va proceda într-o manieră mai democratică și nu va utiliza aceleași instrumente și metode în lupta politică cu partidele din fosta AIE. Acest lucru cu siguranță se va întâmpla și atunci povestea Republicii Moldova nu va fi un a de succes, ci va fi una din cele mai triste din Europa”, conchide Viorel Chivriga.
Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova repetă, dacă nu chiar depășește, scenariul ucrainean și reforme declarate, un ajutor foarte mare din partea UE și nu numai, multe angajamente ambițioase nerealizate și apoi deturnarea vectorului european.
Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbaroșie, are o singură explicație pentru ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova și situația de criză a fost generată de faptul că partidele politice nu sunt formațiuni bazate pe ideologii, ci mai degrabă SRL-uri care sunt gestionate în așa mod încât să aducă profit.
”Criza declanșată după vânătoarea din 23 decembrie 2012 și după declarația lui Vlad Filat din 13 februarie 2013, dar și foarte multe alte fenomene din Republica Moldova, pot fi explicate prin faptul că partidele politice la noi nu sunt altceva decât niște SRL-uri, niște afaceri private, gestionate de un grup foarte restrâns de persoane sau de o singură persoană care finanțează acel partid. Acum, ceea ce a ieșit la suprafață în Republica Moldova este în aparență lupta dintre două partide (Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat), dar de fapt este o confruntare dintre liderii celor două partide și Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. Și pentru că partidele nu sunt altceva decât niște afaceri, viața politică s-a transformat în lupta dintre două companii private care încearcă să împartă sferele de interese.
Se pare că interesele populației și a țării sunt ultimele la care se gândesc acești domni în acest moment. Èšara se pare că trebuie să mai treacă și prin acest purgatoriu și să mai iasă la suprafață din gunoi și pleavă, iar oamenii, mai devreme sau mai târziu, să devină conștienți de faptul că ei sunt cei care decid, prin opțiunea lor, viitorul țării. Oamenii trebuie să fie conștienți atunci când votează, iar în intervalele dintre alegeri să fie activi pentru a influența procesul de luare a deciziilor și să ceară clasei politice socoteală pentru ceea ce face, spune Arcadie Barbaroșie.
Directorul IPP constată că partenerii occidentali sunt extrem de dezamăgiți de ceea ce se întâmplă la Chișinău și dovadă și declarațiile oficiale care au fost făcute la acest subiect. ”Și cred că conștientizează că au acordat în acești aproape patru ani un credit de încredere prea mare și necondiționat Chișinăului. Sprijinul din partea UE pentru Republica Moldova cred că va continua, dar de acum încolo europenii vor fi mult mai exigenți”, conchide Arcadie Barbaroșie.
Expertul Institutului pentru dezvoltare și inițiative sociale Viitorul, Corneliu Ciurea, este și el de părere că principalul motiv al crizei politice constă în rivalitatea dintre ”cei doi Vlazi”, iar situația la sfârșitul anului 2012 s-a înrăutățit brusc după ce s-a aflat că Acordul de Asociere nu va fi semnat la summitul Parteneriatului Estic din toamnă, deci a dispărut ”miza Vilnius”.
Expertul consideră irelevant și partizan punctul de vedere care încearcă să explice retragerea PLDM-ul lui Vlad Filat din Alianța de guvernare printr-o luptă acerbă a partidei pro-europene din Republica Moldova cu partida oligarhică care controla instituțiile statului și nu permitea dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.
”Poziția mea este că oligarhii nu trebuie împărțiți în buni și răi și ei cu toții fac parte din aceeași categorie. Și faptul că și Vlad Filat, nu numai Vlad Plahotniuc, este în egală măsură un oligarh local este indiscutabil. În urma conflictului dintre cei doi, Bruxellesul pare să fi scos Republica Moldova din calculele sale cel puțin pe termen scurt. și asta, pentru că s-a mers mult prea departe în încălcarea principiilor democratice. Din păcate, cea mai mare parte a vinei pentru aceste evoluții este pe umerii lui Vlad Filat și și acest lucru nu-l spun numai eu, ci inclusiv partenerii occidentali ai Republicii Moldova. Filat a avut o șansă să scrie o pagină măreață în istoria acestui neam, dar a ales să o rateze. Din acest punct de vedere revenirea comuniștilor la putere pare să fie o soluție, întrucât, în mod paradoxal, repune Republica Moldova pe cale democratică. În aceste condiții singura dezlegare a situației par să fie alegerile anticipate”, spune Corneliu Ciurea.
Potrivit expertului de la IDIS Viitorul, faptul că Republica Moldova a dezamăgit și a transmis semnale negative este grav și partenerii occidentali vor aștepta să vadă care va fi următoarea guvernare în Republica Moldova, după care vor decide ce au de făcut și vor fi mult mai atenți pe viitor.
