După ofensiva diplomatică a noului guvern, se știe că acordul de asociere la Uniunea Europeană va fi inițializat în noiembrie, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Tot atunci, Comisia Europeană ar putea recomanda țărilor membre liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Pentru că, tehnic, planul de acțiune a fost indeplinit. Dar pentru ca acest regim de vize să devină realitate, Moldova trebuie să controleze întreaga graniță, a declarat într-un interviu cu Europa Liberă Dirk Schuebel, șeful misiunii Uniunii Europene la Chișinău, interviu realizat de Valentina Ursu.
Europa Liberă: A fost confirmata incheierea negocierilor pe marginea acordului de asociere, inclusiv acordului de liber schimb cu UE. Se conteaza pe parafarea Acordului la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, pe 29 noiembrie, si pe semnarea acestuia imediat ce vor fi finalizate procedurile tehnice. Poate conta Chisinăul pe sprijinul Bruxelles-ului pentru perspectiva de a adera la UE?
Dirk Schuebel: „Absolut. Cred că putem fi mândri de rezultatele obținute într-o perioadă foarte scurtă de timp și că am putut termina negocierile asupra Acordului de Asociere, care includ Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (AZLSAC), într-un termen atât de restrâns. Așa că acum trebuie să facem toți pașii necesari astfel ca să inițializăm acordul la Vilnius.”
Europa Liberă: Parte a acordului de asociere este si acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană …
Dirk Schuebel: „Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător face parte din Acordul de Asociere, așa că nu trebuie să-l menționez în mod special.”
Europa Liberă: Se fac auzite unele voci care intreabă la ce bun acest Acord de liber schimb? Cui ii va fi de folos?
Dirk Schuebel: „Aceasta este o întrebare bună, care prevede și niște răspunsuri pe potrivă, pentru că AZLSAC va aduce o sumedenie de beneficii cetățenilor din Moldova, companiilor. Care vor putea beneficia de o piață imensă de peste 500 milioane de persoane. În același timp, desigur că va îmbunătăți lucrurile în domeniul exporturilor din UE către Moldova, care, de asemenea, sunt imperios necesare. Și în sfârșit, dar nu în cele din urmă, desigur că vor exista mai multe sectoare incluse în schemele de comerț, în special produsele agricole, produsele de carne, animale, care vor putea fi exportate către UE, odată cu semnarea acordului.”
Europa Liberă: Experții taie din elanul autorităților privind acordul de liber schimb si spun că vulnerabilitatea economică și socială a agriculturii Moldovei devine și mai problematică din cauza productivității scăzute și competitivității sale reduse pe piețele europene.
Dirk Schuebel: „Categoric nu. Eu cred că pe termen lung, toate domeniile industriei vor avea de profitat de pe urma acestui acord. Bineînțeles că nu chiar din prima zi și unele domenii vor cere ceva timp pentru a se adapta, dar sunt sigur că totul va decurge cu succes și, bineînțeles, beneficiind de sprijinul nostru.”
Europa Liberă: Reprezentanții din stânga Nistrului au participat la negocierea acordului privind zona de aiber achimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană?
Dirk Schuebel: „Da. Partea transnistreană a participat în calitate de observator în cadrul negocierilor așa că ei sunt informați rezonabil și atât noi, UE, cât și guvernul Republicii Moldova i-am anuntat despre detalii suplimentare ale negocierilor în cadrul unor întrevederi separate.”
Europa Liberă: Conflictul cu Transnistria poate împiedica Moldova să semneze acordul de asociere cu UE? Cu sau fara Transnistria in UE?
Dirk Schuebel: „Transnistria este o parte integrantă a Republicii Moldova, așa că acordul este valabil pentru întreg teritoriul. Ceea ce am făcut noi acum și eu cred că e un rezultat foarte pozitiv, cu referire la acele companii transnistrene care au relații comerciale cu UE, este faptul că sistemul de preferințe autonome va continua să fie valabil până la momentul expirării sale la finele lui 2015. Pentru acele regiuni ale Moldovei în care Acordul de Asociere, la acest moment, nu poate fi aplicat și implementat în întregime, cred că e un pas important în întâmpinarea companiilor transnistrene care vor putea beneficia cel puțin până la sfârșitul lui 2015 de avantajele sistemului de preferințe autonome și care nu vor trebui să plătească întregile taxe datorită intrării în vigoare a Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău vor o perspectivă clară de aderare la UE? Bruxellul o garantează? Acordul de asociere va fi semnat la anul viitor?
Dirk Schuebel: „Vom încerca să facem ca acest proces să decurgă pe cât se poate de rapid, dar după cum știți, acesta este din păcate un proces birocratic de durată. Acordul trebuie tradus și împreună cu anexele la AZLSAC, dacă nu greșesc, cred că este vorba despre peste 1200 pagini care trebuie traduse în toate cele 22 de limbi ale UE, după care trebuie efectuată o examinare juridică și un proces care, din păcate, ia ceva timp. Cu toate acestea, facem tot ce putem pentru ca semnarea acordului să aibă loc în următorul an.”
Europa Liberă: Deci ar putea fi anul 2014…
Dirk Schuebel: „Exact asta am menționat mai devreme și suntem optimiști că acest lucru este posibil. Cel puțin, vom face tot ce se poate ca să grăbim procedurile pe cât ne stă in putere.”
Europa Liberă: Acordul de asociere ar fi unul crucial pentru a merge înainte cu liberalizarea regimului de vize?
Dirk Schuebel: „Mai întâi de toate, aș vrea să menționez că aceste subiecte nu sunt legate unul de altul. Dialogul nostru pe marginea planului de liberalizare a regimului de vize și negocierea acordului de asociere sunt două chestiuni absolut diferite. Ceea ce pot însă să vă spun, este că dupa ce am citit ultimul raport al experților, proaspăt publicat cu ocazia întrunirii Consiliului de Cooperare, este unul foarte pozitiv. Da, mai există aspecte asupra cărora mai trebuie lucrat, în special în domeniul luptei cu corupția sau alte domenii, dar nu este vorba despre ceva imposibil de realizat, dimpotrivă, aceste obiective pot fi realizate astfel ca în timpul, sau chiar până la reuniunea de la Vilnius, astfel ca să putem afirma la Vilnius că din punct de vedere tehnic, negocierile referitoare la regimul liberalizat de vize s-au încheiat.”
Europa Liberă: Chișinăul intenționa să deschidă șase puncte noi de control al migrației la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Deocamdata doar doua sunt functionale. Măsura face parte din planul de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Intențiile Chișinăului au stârnit imediat recția negativă a Tiraspolului. Ce poate urma?
Dirk Schuebel: „Consider că e clar că Moldova poate obține un regim liberalizat de vize doar dacă suntem siguri că toate părțile frontierei țării sunt securizate corespunzător, astfel ca să se știe cine intră pe teritoriul său. Este evident că în acest moment, așa-numitul segment central al frontierei moldo-ucrainiene nu este controlat de autoritățile moldovenești. Așa că trebuie introduse alte mecanisme pentru a asigura cel puțin un grad ridicat de informare referitor la persoanele care intră în țară. Acestea sunt aspecte importante pentru lupta cu terorismul, dar și pentru securitatea generală și aspecte legate de imigrare. Așa că trebuie găsite niște alternative și aceste alternative le reprezintă punctele de control. Nu este vorba despre puncte de control a frontierei și care ar trebui să fie prezente de-a lungul liniei administrative a celor două maluri pentru a asigura identificarea celor care vor să călătorească pe malul drept. Apropo, acest sistem de asemenea va oferi și niște servicii și oamenii se pot înregistra acolo, dacă vor să stea în Moldova, se vor putea înregistra pe loc fără necesitatea de a o face la secțiile de poliție ale localităților pe care intenționează să le viziteze pe malul drept. Iată încă un aspect pozitiv al acestor posturi. Repet, nu este vorba despre niște puncte de control a frontierei, vorbim aici despre un personal îmbrăcat în haine civile, format din angajați ai Ministerului de Interne care vor verifica identitatea persoanelor care intenționează să ajungă pe malul drept.”
Europa Liberă: Autoritățile separatiste vor să schimbe hotarele. Evgheni Șevciuc a semnat o lege prin care Varnița ar fi sub controlul Tiraspolului. Ce poate insemna aceasta asa-zisa frontiera la Nistru pe care si-o doresc liderii din stanga Nistrului?
Dirk Schuebel: „Noi împărtășim întru totul, inclusiv printr-o declarație pe care am emis-o, opiniile președintelui în exercițiu al OSCE, ministrul ucrainean de externe, domnul Cojara, care le-a cerut părților să se abțină de la acțiuni unilaterale și cred că acesta este un act unilateral care nu trebuie făcut pentru a nu permite escaladarea tensiunilor dintre cele două părți.
Europa Liberă: În această situație tensionată se poate vorbi despre reunificarea Moldovei?
Dirk Schuebel: „Mai întâi de toate, ne bucurăm de faptul că negocierile în format 5+2 care au fost reluate în 2012 continuă. Consider că acesta în sine este un pas bun, faptul că cele două părți comunică în mod regulat. Da, noi am vrea mai multă intensitate, da, dinamica s-a mai pierdut în ultimele luni, dar sperăm că putem recâștiga viteză și președinția ucraineană a OSCE face mult pentru a intensifica procedurile și în timp ce nu avem niște așteptări foarte mari pentru următoarele runde de negocieri în formatul 5+2, eu continui să sper că putem obține rezultate la următoarea întrevedere în Viena peste 3 săptămâni, dar și în cadrul altor întrevederi care urmează să se desfășoare pe parcursul anului sub președinția ucraineană în exercițiu.”
Europa Liberă: De ce nimeni din cei interesati nu propune spre discutie un proiect de statut pentru regiunea transnistreana?
Dirk Schuebel: „Evident, scopul formatului 5+2 nu este doar de a discuta despre teleferic sau aspecte tehnice asemănătoare. Scopul este de a ajunge într-un termen mediu la un acord de durată. Mai devreme sau mai târziu acest subiect va trebui abordat. Sper ca ambele părți să cadă de acord asupra faptului că trebuie discutate toate aspectele.”
Europa Liberă: Recent deputatul socialist Igor Dodon sugera ca pentru rezolvarea conflictului transnistrean ar fi buna federalizarea, ori se cedeaza stanga Nistrului altora , adica Rusiei. Sau asa cun spune el, mai bines pre Uniunea Eurasiatică. Asemenea declaratii ajuta sau torpileaza procesul de negocieri in formatul 5+2?
Dirk Schuebel: „Este o lume liberă și toată lumea are dreptul la exprimare. Respect părerile lui Igor Dodon pentru că știu că el este o persoană care examinează cu seriozitate opțiunile și posibilitățile de rezolvare a conflictului. Nu există o soluție generală care ar putea scoasă „din buzunar” și aplicată. La fel, nu există o altă țară în lume cu o situație similară. Cred că trebuie găsită o soluție proprie, lucru care se poate întâmpla doar dacă ambele părți cad de acord să abordeze cu seriozitate subiectul. Doar așa se poate obține un progres.”
Europa Liberă: Dar in formatul 5+2, s-a discutat despre o eventuală federalizare?
Dirk Schuebel: „În prezența mea nu au avut loc asemenea discuții.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, să vă intreb, ce părere aveti despre asa-zisa inițiativă legislativă solicită revenirea Găgăuziei la statutul de Republică autonomă? Si de ce actiunile Comratului ar fi similare celor care vin din partea Tiraspolului?
Dirk Schuebel: „Habar nu am dacă există sau nu o asemenea legătură, dar eu consider că Găgăuzia beneficiază de o autonomie foarte extinsă, garantată de acordul din 1992. Așa că înțeleg cu greu ce altceva ar dori Găgăuzia, mai ales că ar avea mari dificultăți de a supraviețui din propriile resurse dacă această tendință va continua. Consider că Găgăuzia este foarte bine integrată în Republica Moldova, în același timp beneficiind de un statut foarte extins de autonomie. Cred că situația este bună așa cum este ea acum, dar, evident, fiecare e în drept să-și exprime punctul de vedere.”
Europa Liberă: Până la reuniunea de la Vilnius mai multi demnitari europeni sunt asteptati in vizită la Chisinau. Să fie, oare, ireversibilă calea eurointegrarii pentru Moldova?
Dirk Schuebel: „Nu este important dacă o țară merge sau nu pe o cale europeană, ceea ce contează este ca această cale să fie democratică, în care supremația legii și drepturile omului să fie respectate. Acesta este scopul nostru. Evident că noi credem că sistemul nostru din UE merită să fie urmat, astfel noi propunem și eu sunt foarte bucuros că Moldova a acceptat multe dintre aceste propuneri. Cred că suntem pe o cale foarte bună și odată ce vom semna Acordul de Asociere și odată cu obținerea de către Moldova a regimului liberalizat de vize, cred că Moldova va fi pe calea de a face acest proces unul ireversibil și un proces democratic în care supremația legii și drepturile omului să guverneze.”
Europa Liberă: Și care ar fi acuma tema de acasa pentru autoritățile moldave?
Dirk Schuebel: „Acum, cel mai important este să se recapete ritmul, după cinci luni pierdute, dacă mă pot exprima așa, de criză guvernamentală. Contează să se atingă viteza necesară progresului reformelor și dacă citiți declarația comisarului Fuele, făcută în cadrul Consiliului de Cooperare la Luxemburg, vă puteți crea o idee despre așteptările noastre. Așteptăm un sistem adecvat al echilibrului de puteri în interiorul Alianței, care ar trebui să includă și societatea civilă și opoziția, dar și să mențină un dialog deschis cu cetățenii. De asemenea, așteptăm să fie adoptată în curând o nouă lege referitoare la mass-media, care să permită aflarea proprietarilor de mass-media într-o manieră mai clară decât este acum. Mai așteptăm adoptarea unei legi referitoare la finanțarea partidelor pentru ca lumea să știe cum are loc finanțarea partidelor. Dar în primul rând, desigur, reforma instituțiilor judiciare și de asigurare a ordinii trebuie să continue. Acum, în sfârșit, suntem în preajma semnării acordurilor financiare care să sprijine reformarea justiției, finanțare care probabil va începe în toamnă. Sper ca odată cu aceasta reforma justiției să poată fi grăbită, astfel ca principala problemă și cea a luptei cu corupția, să fie abordată în mod serios.”
Europa Liberă: Recent au fost semnate acorduri în valoarea de aproape 90 de milioane de euro. Sînt ajutoare acordate de Bruxelles pentru reformele din justiție și adaptarea la cerințele acordurilor dintre Moldova și Uniunea Europeană. Reforma organelor de drept cere cea mai mare asistenta?
Dirk Schuebel: „Nu. Acest acord de 90 milioane de Euro a fost semnat în timpul primei vizite oficiale a premierului Leancă la Bruxelles de acum 2 săptămâni. O semnare întârziată, dacă pot spune așa, pentru că noi ne-am dorit să semnăm mai devreme, dar pentru ca situația din țară era incertă, a trebuit să așteptăm, iar acum, pentru că există un premier cu împuterniciri depline am fost capabili să semnăm aceste documente. 60 din aceste 90 de milioane îl reprezintă sprijinul bugetar pentru sectorul justiției pentru următorii 3 ani. Și prima tranșă, așa cum am menționat, va fi achitată în toamna acestui an. Alte mijloace ar putea urma. În total, pentru acest an planificăm să vă susținem cu 100 milioane euro și, dacă situația se îmbunătățește, am putea decide să vă sprijinim din așa-zisul buget „more for more”, adică încă peste 30 milioane. Dar aceasta depinde de viteza și calitatea reformelor care vor trebui realizate în următoarele câteva luni.”
Europa Liberă: Delegația UE și-a exprimat îngrijorarea față de cele mai recente evoluții privind Moldova Agroindbank. In opinia dvs sistemul bancar este sau nu in siguranta in Moldova?
Dirk Schuebel: „Observăm niște evoluții periculoase în sectorul bancar din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani. În iulie-august 2011 am fost foarte îngrijorați de situația de la Moldova Agroindbank, atunci când au existat câteva atacuri raider și datorită unor acțiuni hotărâte ale premierului de atunci, Vlad Filat și a echipei sale, acele atacuri au putut fi prevenite. În Agroindbank există și investitori europeni, așa că subiectul a nimerit în câmpul de atenție al colegilor europeni și atunci am sperat că așa ceva nu se va mai repeta. Din păcate, acum observăm tendințe asemănătoare cu aceeași bancă, deși schema este ușor diferită și cu 7 companii proaspăt apărute intrate fiecare în proprietatea a ușor sub 5%, astfel ca Banca Națională să nu poată interveni și cu decizia ulterioară a unei instanțe minore, Banca Națională să fie obligată să nu poată bloca obținerea drepturilor depline de către acele companii. Pentru mine această situație reprezintă o evoluție foarte periculoasă.”
Europa Liberă: Cum se rasfrang asupra imaginii tarii aceste atacuri de tip raider?
Dirk Schuebel: „Sigur că nu este un semn bun pentru investitorii potențiali pentru că investitorii vor să fie siguri de faptul că banii lor se află în mâini sigure și că ei pot face bani și orice om de afaceri va investi aici pentru a-și mări profiturile, în același timp, desigur, ajutând economia țării. Sigur, sectorul bancar este un singur sector, dar este un sector cu influența asupra altor sectoare din economie. Companiile pot lua credite sau ține banii în bănci, iar dacă banii nu se află în siguranță acolo, sigur că intrăm într-un teritoriu periculos. Așa că este de o importanță crucială ca stabilitatea și independența instituțiilor majore care interacționează cu sectorul financiar să fie asigurată. Acest lucru se referă într-o măsură primordială la Banca Națională, care ar trebui să fie independentă și care ar trebui să fie imună la orice influențe din exterior.”
Europa Liberă: Unii se mai intreaba ce rol le revine domnilor Vlad Filat si Vlad Plahotniuc dupa depasirea crizei politice din Moldova?
Dirk Schuebel: „Cred că este ceva normal ca cineva care a fost prim-ministru 4 ani și lider al celui de-al doilea ca mărime partid reprezentat în parlament să aibă un rol decisiv. Nici nu se discută. Același lucru se referă la liderul Partidului Democrat. Cred că este absolut normal ca atât domnul Filat cât și domnul Plahotniuc să continue să joace un rol important în viața politică a acestei țări. Sper ca aceasta să se întâmple într-un mod bun și constructiv, astfel ca să ne mișcăm împreună pentru a pune Republica Moldova pe calea corectă a unei țări cu adevărat democratice.”
Europa Liberă: Dle ambasador, ati spus că Moldova are multe de făcut pană la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, se pare că după summit va fi si mai mult de lucru.
Dirk Schuebel: „Evident, Vilnius nu este un scop în sine. Este doar o etapă importantă, un pas important pe calea unor obiective mai înalte. Știm că Moldova are ambiția de a deveni într-o zi membru al Uniunii Europene. Pentru ca aceasta să se întâmple, va trebui să implementeze corect principiile stipulate în Acordul de Asociere, care sunt niște principii de durată. Și care reprezintă o pregătire perfectă pentru un viitor statut de membru, dacă acesta se dorește. Sunt sigur că acest lucru se va întâmpla, la un moment dat. Așa că acesta este acum cel mai important pas pentru a fi realizat corect și care, de asemenea, ar demonstra, odată ce țara va obține un regim liberalizat de vize, că țara a meritat acest regim (cu asigurarea unui control riguros al posibilelor încălcări) pentru ca cetățenii să poată călători liber. ”
