Astăzi a avut loc la Chișinău ședința comisiei pentru integrare europeană, un prilej pentru Valentina Ursu de a-i adresa ministrului de externe Natalia Gherman mai multe întrebări, inclusiv legate de stadiul pregătirilor pentru liberalizarea vizelor.
Europa Liberă: Aflată la Chișinău, șefa diplomației europene, Catherine Asthon, s-a declarat convinsă că summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în toamnă la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova. La acel summit, Moldova speră să inițializeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cât de importantă este pregătirea, până la acest summit de la Vilnius? Dar și perioada post-summit cât de mult contează pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, doamnă Gherman?
Natalia Gherman: „În declarațiile doamnei Catherine Ashton, am simțit nu doar o apreciere a ceea ce s-a făcut, a acelor progrese realizate, în contextul reformelor pro-europene, dar și o încredere în potențialul actualului guvern în ceea ce privește continuarea acestor reforme și succese pe care le putem înregistra, până la summit-ul de la Vilnius. Totodată, doamna Ashton nu s-a oprit doar la perioada până la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie curent, s-a referit și la perioada post-Vilnius, mai ales, în ceea ce privește calendarul acțiunilor moldo-comunitare, care urmează a fi realizat, pentru a atinge acest obiectiv mult așteptat și mult dorit: semnarea Acordului de Asociere care conține și Acordul privind zona de liber schimb, în 2014. Or, semnarea acestui Acord presupune și implementarea, provizoriu, ceea ce înseamnă că, atâta timp cât parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene vor fi în proces de ratificare a textului Acordului moldo-comunitar, Uniunea Europeană și Republica Moldova vor lansa procesul de implementare, provizoriu, ceea ce ar însemna, în cele din urmă, ireversibilitatea cursului nostru de integrare europeană.”
Europa Liberă: Doamnă Gherman, mai toți interlocutorii, partenerii dumneavoastră europeni, accentuează și nevoia soluționării crizei transnistrene sau, atunci când vorbesc despre acest parcurs european pentru Republica Moldova, vorbesc despre o Moldovă integră, inclusiv cu Transnistria. Subiectul acesta e unul prioritar pe agenda moldo-comunitară?
Natalia Gherman: „Doamna Ashton s-a referit și la procesul de soluționare a conflictului transnistrean, datorită faptului că Uniunea Europeană face parte din acest format consacrat, „5+2”. A fost întrebată dumneaei, în mod particular, despre procesul de integrare europeană și soluționarea conflictului transnistrean. Răspunsul a fost unul foarte clar: Uniunea Europeană privește în ansamblu aceste două procese, contribuie la soluționarea diferendului transnistrean și împărtășește opinia autorităților Republicii Moldova precum că integrarea europeană este un proces și un factor care facilitează eforturile autorităților de reintegrare a țării, pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: O eventuală reunificare ar face Moldova mai puternică? Ar fi o voce mai sonoră în cadrul discuțiilor pe care le purtați cu partenerii de dialog?
Natalia Gherman: „Reintegrarea Republicii Moldova face parte din obiectivele prioritare ale programului de guvernare, care a fost votat în Parlamentul Republicii Moldova. Acțiunile și obiectivele acestui proces de reintegrare întrunesc susținerea majorității populației Republicii Moldova, majorității deputaților. Deci, bineînțeles, o Moldovă reunificată, o Moldovă integră, ar fi un eventual membru al Uniunii Europene cu mai multe șanse și un potențial mult mai mare de a contribui la acest spațiu valoric, spațiu de securitate și stabilitate paneuropean, din care dorim să facem parte, într-o perioadă previzibilă.”
Europa Liberă: Dialogul pe vize, ridicarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova e unul al cărui finalitate se vede?
Natalia Gherman: „Bineînțeles. Pe 25 iunie, în cadrul reuniunii consiliului de cooperare moldo-comunitar, la Luxembrutg, Uniunea Europeană ne-a prezentat un raport de evaluare a progreselor obținute de către Republica Moldova în implementarea condiționalităților celei de a doua faze a Planului de Acțiuni în domeniul liberalizării regimului de vize. Acest raport, în linii mari, este unul pozitiv. Totodată, sunt menționate mai multe propuneri și sugestii de îmbunătățire a situației pe anumite domenii, precum prevenirea și lupta cu corupția, lupta cu crima organizată, funcționarea managementului integrat la frontierele Republicii Moldova și altele.
Astăzi, în cadrul Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, am făcut o prezentare a acestor domenii, asupra cărora urmează să lucrăm. Fiecare instituție a primit un caiet de sarcini, astfel încât să putem raporta despre progresele obținute anume pe aceste domenii.
Către mijlocul lunii septembrie, ne propunem să prezentăm raportul nostru de progres Comisiei Europene. După care, bănuiesc, va fi emis încă un raport de progres, care se propune a fi ultimul raport de progres, până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Și sperăm că, în acest raport de progres, se va constata că Moldova a îndeplinit toate sau majoritatea absolută a condiționalităților reflectate în cea de a doua fază a Planului de Acțiuni moldo-comunitar. Ne mișcăm în ritmuri susținute, nu avem restanțe la domeniile care sunt reflectate drept condiționalități în Planul de Acțiuni. Ne așteptăm la o relatare pozitivă, în cadrul summit-ului de la Vilnius, în ceea ce privește progresele obținute de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât de mult contează nevoia securizării frontierei de Est, mai ales, hotarul moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean?
Natalia Gherman: „În recomandările conținute în Planul de Acțiuni pe liberalizarea regimului de vize sunt, de fapt, reflectate două elemente importante care și fac parte din obligațiunile noastre. Deci prima se referă la documentarea populației care locuiește în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu actele de identitate ale Republicii Moldova și cea de a doua ține de efectuarea unui control al fluxurilor migraționale, în interiorul țării. Anume în aceste două direcții se lucrează foarte insistent. Deci există un plan de acțiuni și fiecare instituție responsabilă își cunoaște foarte bine sarcinile formulate.”
Europa Liberă: Dar cele 6 puncte migraționale au șanse să funcționeze?
Natalia Gherman: „Bineînțeles, actualmente funcționează 2 puncte din 6, în calitate de proiect-pilot. Informația, care este obținută, în baza activității desfășurate, ne permite deja să estimăm, din punct de vedere statistic, numeric, volumul fluxului migrațional, numărul persoanelor care traversează hotarul de Est al Republicii Moldova, se deplasează în interiorul țării. Înregistrarea se face într-o manieră bine stipulată și comunicată partenerilor ucraineni, cât și autorităților din regiunea transnistreană. Deci, aici ne ajută și misiunea EUBAM, care se află la hotarul moldo-ucrainean.
Activitatea celor două puncte pilot, în primul rând, ne-a permis să reducem din numărul inițial al punctelor anvizajate, la începutul implementării fazei a doua. Și, în al doilea rând, personalul, care a fost instruit pentru a activa în acele două puncte, deja va putea împărtăși din experiența acumulată, astfel încât să echipăm, și din punct de vedere al resurselor umane, și din punct de vedere al echipamentelor necesare, și celelalte puncte restante pe care urmează să le edificăm.
Aceasta este o obligațiune a fiecărui stat suveran: să aibă o claritate și o abordare foarte transparentă și bine documentată a fluxurilor migraționale, în interiorul țării. Atunci când celelalte state din regiune și din Europa efectuează această activitate, nu trezește semne de întrebare și niciun fel de îndoială. Când Republica Moldova, după douăzeci și ceva de ani de independență, face primii pași în această direcție a afirmării suveranității sale, mai ales, pe interiorul țării, mă miră că sunt voci care pun la îndoială obiectivul procesului respectiv, care foarte greșit interpretează precum că este instalat un hotar în interiorul Republicii Moldova. Am preluat cele mai bune practici europene din domeniu, încercăm să le implementăm în Republica Moldova. Eu sunt sigură că, după o perioadă oarecare, când se va vedea că acesta este un atribut absolut elementar și firesc al oricărui stat suveran, toate aceste interpretări greșite vor fi încetate.”
