Europa Liberă: Domnule Popescu, cum ar trebui să fie pregătită Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău pentru acest important summit de la Vilnius, din toamna acestui an?
Nicu Popescu: „Republica Moldova în linii mari deja este pregătită pentru summit-ul de la Vilnius. Or Moldova deja a finalizat negocierile privind Acordul de asociere și Zona de liber schimb aprofundată cu UE. Or anume acestea sunt principalele mize ale summit-ului de la Vilnius pentru Republica Moldova. În același timp, trebuie să ne dăm seama că summit-ul de la Vilnius este pur și simplu o linie simbolică trasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Iar reformele și transformarea Republicii Moldova într-un stat european trebuie să continue cu o viteză constantă și până la Vilnius, și după Vilnius. Deci, în plan formal, Moldova este gata pentru Vilnius. Însă principala miză este implementarea angajamentelor comune dintre Moldova și UE. Angajamente pe care Republica Moldova și le-a luat recent sau este pe cale de a și le lua prin parafarea și apoi semnarea Acordului de asociere și trebuie să le implementeze. Or și implementarea angajamentelor din cadrul zonei de comerț liber va dura o perioadă destul de semnificativă, câțiva ani, și este foarte important ca viteza acestor schimbări să fie maximă.”
Europa Liberă: Unii se întreabă de ce se grăbește Republica Moldova să ajungă în UE, dacă nu e pregătită din punct de vedere economic pentru a face față standardelor impuse de comunitatea europeană.
Nicu Popescu: „Dacă Republica Moldova ar fi fost o Elveție sau o Norvegie, și-ar fi permis să aleagă dacă dorește să se integreze în UE sau nu, pentru că în linii mari situația internă ar fi fost suficient de satisfăcătoare. Republica Moldova, din păcate, nu este Elveția și nici Norvegia. În acest sens pentru Republica Moldova anume integrarea europeană îi oferă acea disciplină și acel parcurs, și acea listă de teme pe acasă care îi vor permite Republicii Moldova să fie mai democratică, mai prosperă. Acest lucru poate fi realizat în condițiile noastre doar prin integrarea europeană. Este absolut clar că cetățenii Republicii Moldova preferă să meargă pe drumuri europene, nu pe drumuri eurasiatice, să aibă un sistem de protecție a sănătății mai apropiat de cel european, care este mult mai bun și mai funcțional decât sistemul de protecție a sănătății actual sau acela moștenit din Uniunea Sovietică, etc.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău ar fi incapabile ca să asigure aceste condiții pentru dezvoltarea unui stat economic prosper?
Nicu Popescu: „Autoritățile de la Chișinău sunt foarte capabile de a face acest lucru, dar evident sprijinul UE e foarte necesar în acest sens. ne uităm și la alte state central europene, Polonia, Ungaria, Serbia, statele Baltice, care în ultimii 20 de ani au primit asistență europeană masivă. Este în interesul UE ca toate aceste state, inclusiv Republica Moldova, să devină niște parteneri funcționali, niște democrații consolidate, care vor contribui la stabilitatea Europei. În acest sens, împreună, cu ajutorul UE Republica Moldova poate parcurge calea sa spre modernizare mult mai rapid, decât să încerci să o faci singurel, pe propriile resurse.”
Europa Liberă: Cetățenii ar vrea niște beneficii economice și pe termen scurt, nu numai pe termen mediu și lung.
Nicu Popescu: „Evident. Cred că aceste beneficii încep să se vadă. Or construcția drumurilor se face, într-o bună parte, datorită asistenței externe. Troleibuzele noi din Chișinău se fac, într-o bună măsură, datorită asistenței externe. Reforma Ministerului de Interne, inclusiv modernizarea poliției de patrulare, se face prin contribuție externă. Dacă ne uităm mai atent în jur vom vedea că integrarea europeană începe să aducă inclusiv beneficii pe termen scurt cetățenilor Republicii Moldova. Iar cu cât mai înainte avansăm în această cu atât mai masive și vizibile vor deveni aceste beneficii.”
Europa Liberă: Cetățenii cer în primul rând locuri de muncă și bine plătite.
Nicu Popescu: „Construcția drumurilor presupune atât crearea de locuri de muncă pe termen scurt, cât mai ales îmbunătățirea infrastructurii care permite îmbunătățirea mediului de investiții. Or deschiderea piețelor dintre Moldova și UE prin Acordul de liber schimb va însemna că Republica Moldova va putea exporta mai ușor în UE. Prin urmare, ar putea atrage mai multe investiții străine care vor crea locuri de muncă. Toate aceste lucruri sunt interconectate și progresul care se face în relație cu UE, evident, chiar pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu, sperăm că va aduce beneficii mult mai clare, în forma mai multor locuri de muncă și a unor salarii mai bune.”
Europa Liberă: Tot mai mulți experți europeni sugerează autorităților de la Chișinău că la capitolul lupta cu corupția, această luptă se duce deocamdată fără rezultate. Ar putea să fie taxată Republica Moldova pentru faptul că nu-i reușește să lupte cu acest flagel?
Nicu Popescu: „Principala modalitate de taxare a Republicii Moldova vine, în primul rând, din interior, prin faptul că și cetățenii, și opinia publică își doresc o luptă mai sistematică cu corupția. A doua modalitate prin care Republica Moldova este taxată este că într-adevăr în condițiile în care corupția este atât de mare și sistemul judiciar este atât de disfuncțional și corupt precum este acum, evident, acest lucru va limita capacitatea Republicii Moldova de a atrage noi investiții străine, inclusiv în condițiile semnării unui Acord de liber schimb cu UE. Fără doar și poate, problema corupției rămâne una centrală în primul rând pentru dezvoltarea Republicii Moldova cu efecte nefaste inclusiv pentru procesul de integrare europeană.”
Europa Liberă: Cine poartă mai mare vină persoanele din sistem sau contează mai mult voința politică a clasei de la guvernare?
Nicu Popescu: „Și una și alta pentru că corupția poate fi învinsă sau redusă drastic doar printr-un set complex de măsuri care include atât existența unei voințe politice, cât și lupta foarte sistematică în structurile de stat, dar și crearea unor condiții de lucru sau salarii decente astfel încât costul corupției pentru birocrați să fie mult mai mare. Din păcate nu există o singură măsură care poate duce la scăderea corupției și lupta cu aceasta trebuie îndeplinită de o manieră integrată.”
Europa Liberă: Apropierea Republicii Moldova de UE depinde și de voința, dorința Kremlinului?
Nicu Popescu: „Nu. apropierea de UE depinde în primul rând de RM, dar evident și este foarte probabil că Rusia, prin mesaje mai mult sau mai puțin subtile, nu este foarte interesată ca RM să intre ireversibil pe făgașul integrării europene. Toți am asistat în ultima săptămână la o criză de proporții dintre Rusia și Ucraina, în care o bună parte din exporturile ucrainene pe piața Federației Ruse a fost practic blocate prin invocarea unor procedee birocratice excesive și disproporționale. Chiar unul din oficialii ruși a spus deschis că acest tip de presiuni comerciale asupra Ucrainei sunt un avertisment. Sau Ucraina să nu își facă iluzii față de parcursul său european și că Ucraina trebuie să-și dea seama că orice mișcare spre UE va implica presiuni serioase în relația sa cu Rusia. Deci, acest tip de avertisment din partea Rusiei față de Ucraina cred că trebuie văzut, citit și interpretat la justa sa valoare nu doar la Kiev, ci și în alte state din parteneriatul estic care sunt angajate în acest proces de apropiere de UE. Nu este exclus că și Moldova, dar, probabil, și Armenia sau Georgia care urmează să semneze acorduri de asociere cu UE se vor ciocni de mesaje din ce în ce mai evidente din partea Rusiei prin care se semnalează faptul că Moscova nu vede cu ochi prea buni procesul de integrare europeană a acestor state. Însă dintre toate aceste state Moldova este cel mai ferm angajată în procesul pro-european, atât din cauza faptului că este primul pe listă statelor datorită performanțelor sale în parteneriatul estic, dar și din cauza faptului că Moldova este mult mai dependentă comercial de UE decât de Rusia. În acest sens, pentru Republica Moldova din punct de vedere economic este absolut clar că integrarea în spațiul economic european este prioritatea numărul unu.”
Europa Liberă: Este capabil Chișinăul să nu se lase provocat de anumite forțe din est, din Federația Rusă?
Nicu Popescu: „Indiferent de ce va face Chișinăul există riscul unor tensiuni potențiale chiar dacă Chișinăul se va comporta perfect. În acest sens, nu cred că problema se află la Chișinău.”
Europa Liberă: Prin Transnistria poate fi zădărnicită eurointegrarea Republicii Moldova?
Nicu Popescu: „Eu nu cred că vorbim de zădărnicirea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova ci mai degrabă de niște tentative de presiuni, tentative de destabilizare a situației și sursa acestor tentative ar fi o speranță că procesul de integrare europeană a Moldovei s-ar putea complica. Dar nu cred că miza sau chiar speranța actorilor externi la această etapă ține de zădărnicire.”
Europa Liberă: Rolul pe care îl joacă autoritățile de la Tiraspol în această conjunctură politică, când se decide într-un fel viitorul Republicii Moldova, cum îl vedeți?
Nicu Popescu: „Evident, Transnistria ar juca un rol potențial în anumite scenarii de destabilizare a Republicii Moldova. Evident, Transnistria este înscrisă în niște posibile tactici de destabilizare a situației, dar nu cred că nici Moscova, dar nici Tiraspolul pot bloca procesul de integrare europeană, la etapa actuală.”
Europa Liberă: Ce însemnătate are vizita pe care urmează să o efectueze în Republica Moldova Patriarhul Moscovei și a Întregii Rusie?
Nicu Popescu: „Biserica rusă este foarte bine integrată în metodele de promovare a intereselor politice a statului, Federația Rusă. În acest sens, și vizita Patriarhului trebuie văzută ca parte a politicii rusești în spațiul ortodox post-sovietic, inclusiv Moldova și Ucraina. Ar trebui să ne așteptăm la niște mesaje eurosceptice din partea Patriarhului, la niște apeluri la solidaritate ortodoxă, eventual niște atacuri mai mult sau mai puțin voalate la valorile europene. Această vizită, da, este o tentativă de creare a unor sinergii dintre politica religioasă a Federației Ruse cu politica externă și de securitate a Federației Ruse.”
Europa Liberă: Toamna va fi fierbinte din punct de vedere politic la Chișinău?
Nicu Popescu: „Există un anumit potențial de tensiuni externe, dar nu cred că se va ajunge la o toamnă fierbinte. Ar fi o toamnă dificilă, dar nu neapărat fierbinte. Până la urmă și poziția geografică a Republicii Moldova, dar și faptul că sunt absolut sigur că forțele politice de la Chișinău sunt destul de responsabile și mature pentru a se deda unor provocații excesive. Cred că acest lucru va permite ținerea situației sub control.”
Europa Liberă: Până la summit-ul de la Vilnius, chiar de Ziua Independenței, la 27 august, la Chișinău este așteptat comisarul european pentru energetică – se va pune baza începerii construcției gazoductului Iași-Ungheni. Poartă o semnificație anume acest lucru?
Nicu Popescu: „Cred că agenda europeană a Republicii Moldova este mai largă decât pur și simplu acordul de asociere și pregătirea pentru summit-ul de la Vilnius. Or principalele două subiecte în perioada post-Vilnius vor ține de asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, proces care va primi un impuls serios prin lansarea construcției conductei de gaz Iași-Ungheni. Ulterior, după lansarea construcției acestei conducte vom avea nevoie de extinderea rețelei de gaz de la Ungheni spre Chișinău. Eventual, speranța că Republica Moldova ar putea obține acces la noi surse de gaz prin intermediul rețelei românești. În acest sens, dosarul energetic ne va ține ocupați pentru încă 10-15 ani, înainte ca să putem vorbi de o securitate energetică consolidată a Republicii Moldova. În același timp, inclusiv după Vilnius, un subiect foarte important rămâne procesul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova. Dinamica actualmente este foarte bună. Cred că speranța și în Republica Moldova, și în UE, și în rândul prietenilor Moldovei din UE este că la anul Republica Moldova s-ar afla într-o poziție să obțină liberalizarea vizelor.”
