Miercuri, în ședința plenară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va fi prezentat Raportul de monitorizare a obligațiilor și angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei. De ce Republica Moldova este până acum sub monitorizarea acestui for european? Și ce șanse există ca actuala guvernare să reușească încheierea acestui îndelungat proces? O convorbire cu Victor Chirilă, director executiv al Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău.
Europa Liberă: Așadar, miercuri un nou Raport de monitorizare va fi prezentat în ședința APCE, raport privind gradul în care R. Moldova a făcut față obligațiunilor și angajamentelor pe care și le-a asumat. Ce trebuie să înțelegem, dle Chirilă, din situația în care R. Moldova se află până acest moment, de mai bine de 18 ani, sub monitorizarea Consiliului Europei?
Victor Chirilă: „Trebuie să înțelegem că Republica Moldova încă nu și-a îndeplinit toate obligațiunile, toate angajamentele pe care și le-a asumat acum 18 ani când a aderat la Consiliul Europei. Și desigur că această monitorizare este un instrument aș spune eu bun, eficient pentru a stimula, impulsiona procesul de reforme în Republica Moldova și a ține o presiune pozitivă asupra clasei politice de la Chișinău, și asupra societății, pentru ca aceste obligațiuni în celel din urmă să fie puse în practică.”
Europa Liberă: Mai sunt și alte țări în acest spațiu care s-ar afla sub monitorizare de atâția ani precum Moldova?
Victor Chirilă: „Sunt toate statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Rusia, și de asemenea Belarus. Ele toate sunt sub acest proces de monitorizare. În cazul nostru eu nu aș face mare tragedie din acest lucru. Ca cetățean al Republicii Moldova, eu sunt interesat să existe o asemenea presiune și cred că și cetățenii trebuie să aibă aceiași atitudine. Atâta timp cât clasa politică și societatea nu sunt capabile să pună în practică acele obligațiuni, mă refer în special la democrație, la respectarea drepturilor omului, la eficiența instituțiilor, eu cred că o asemenea monitorizare este mai mult decât benefică pentru noi.”
Europa Liberă: Dar se poate încheia vreodată? E un proces cu final, precum s-ar spune?
Victor Chirilă: „Sigur că se va încheia. Statele din Europa Centrală care acum sunt membre ale UE au fost și ele sub astfel de monitorizări, iar monitorizarea a încetat în momentul în care majoritatea obligațiunilor de aderare la Consiliul Europei au fost respectate. Și acest lucru s-a întâmplat fie înainte de semnarea Acordului de asociere cu UE, fie imediat după semnarea Acordului de asociere cu UE.”
Europa Liberă: Ce presupune, propriu zis, acest proces de monitorizare și cine îl efectuează la modul concret?
Victor Chirilă: „Există raportori ai Consiliului Europei, sunt membri ai Asambleii Parlamentare a Consiliului Europei, care efectuează vizite de documentare în Republica Moldova, cu o anumită regularitate, și care informează Comitetul de monitorizare a obligațiunilor Republicii Moldova despre progresele înregistrate de țara noastră. Și iată că acest comitet a făcut publice de fapt acest raport la 16 septembrie. Și el poate fi găsit pe pagina web a Asambleii Parlamentare a Consiliului Europei. Și eu vreau să spun că este un raport pertinent pentru noi, care arată și progresele, dar și deficiențele care sunt aici, în Republica Moldova, la capitolul democrație și respectarea drepturilor omului.”
Europa Liberă: Ați spus că nu trebuie să vedem o tragedie în această monitorizare, dar, cu siguranță, nu trebuie să cultivăm prea mult entuziasm în legătură cu această monitorizare, dar dacă ar fi să enumerăm cele mai importante „restanțe” ale țării care au făcut imposibilă ieșirea până acum de sub monitorizare ,care ar fi acestea?
Victor Chirilă: „Înainte de a le enumera, trebuie să fiu de acord cu Dvs. că într-adevăr nu este o mare bucurie că suntem sub monitorizare. Acest lucru înseamnă că democrația în Republica Moldova nu s-a statornicit, nu este eficientă, nu corespunde standardelor UE unde vrem să ajungem.
schimbe un pic abordarea asupra acestei monitorizări. Ieșirea de sub monitorizare, sau încetarea monitorizării a fost declarată obiectiv național. Eu cred că obiectiv național ar trebui să fie combaterea corupției, ar trebui să fie reforma justiției, reforma procuraturii generale. Acestea ar trebui să fie obiective naționale, și nu monitorizarea. Fiindcă monitorizarea este un rezultat al acestor reforme pe care le-am menționat acum.
Dar, revenind la restanțele Republicii Moldova, aș spune că din păcate aceste restanțe se cam înmulțesc. Pentru că Republica Moldova și-a asumat de la bun început reforma Procuraturii și iată avem deja 18 ani și această reformă a Procuraturii nicidecum nu poate fi dusă la capăt. Acum s-a elaborat un plan de acțiuni: să vedem ce va ieși din aceasta. În plus, scandalul general de vânătoarea de la Pădurea Domnească a arătat că de fapt și Procuratura, și instituțiile care sunt mandatate să asigure ordinea publică în Republica Moldova au grave disfuncționalități. Și acest lucru este arătat în raport.
De asemenea, o altă restanță care a apărut mai recent: nu au fost investigate violențele din aprilie 2009, nu au fost pedepsiți cei care au fost implicați într-un fel sau altul în organizare sau au comis maltratări. De asemenea, avem probleme cu Codul electoral. Nu a fost implementată de exemplu lista electronică a alegătorilor. Consiliul Europei, monitorii ne recomandă ca să reducem listele suplimentare sau includerea alegătorilor pe liste suplimentare.
De asemenea, se așteaptă de la noi elaborarea sau aducerea în corespundere a Codului Electoral cu recomandările Consiliului Europei. Sau în domeniul mass-mediei: faptul că s-a închis compania NIT, care, trebuie să recunoaștem, nu toți eram bucuroși cu acest post de televiziune în care jurnalismul era departe de standardele europene, dar în același timp această închidere a transmis nu semnal îngrijorător în capitalele UE, dar și la Strasburg de asemenea.”
Europa Liberă: Deci, în concluzie, lucrurile rele fac pui în Republica Moldova. Dar au existat pe parcursul anilor divergențe de aprecieri privind starea democrației, realizarea unor reforme etc. între raportori, de exemplu, și autoritățile moldovene, a existat vreun fel de polemică pornită de la optica diferită prin care erau văzute lucrurile sau n u vă amintiți?
Victor Chirilă: „Poate în perioada comunistă au existat, dar și atunci a existat interesul ca să ducem la bun sfârșit această monitorizare. Cred că au existat anumite divergențe până în 2005, iar în 2005 când integrarea europeană a fost declarată de către Partidul Comuniștilor ca obiectiv național, a existat o apropiere mai mare de optici dintre Chișinău și Strasburg. Și chiar au fost anumite evoluții pozitive până în 2008. Ulterior lucrurile s-au agravat și am avut ce am avut în 2009. Dar, repet, diferențe de optici radicale nu avem. Întotdeauna au existat înțelegeri că aceste obligațiuni trebuie puse în practică, trebuie să fie respectate, implementate.
Problema e că lipsa de divergențe în abordări nu întotdeauna a coincis cu acțiunile politicienilor de la Chișinău. Și aici îi am în vedere nu doar pe reprezentanții Partidului Comuniștilor, guvernanții comuniști, dar și pe actualii guvernanți, care nu întotdeauna prin acțiunile lor dau dovadă de un comportament european și de o abordare care să ne apropie de finalizarea monitorizării.”
Europa Liberă: Spuneați mai devreme că în loc să-și fi dorit cu orice preț încheierea acestei proceduri de monitorizare, autoritățile mai bine ar lupta mai eficient cu corupția. Dle Chirilă, ce șanse ar exista totuși ca actuala guvernare să reușească performanța aceasta pe care a inclus-o drept prioritate națională în Programul de activitate a Guvernului – încheierea procedurii de monitorizare?
Victor Chirilă: „În acest raport este foarte bine menționat: trebuie să fie reformată Procuratura generală, trebuie să fie depolitizate instituțiile statului, trebuie să fie asigurată eficiența și independența CNA și multe – multe altele; deci, sunt niște acțiuni practice care trebuie să fie implementate de autoritățile noastre. Și desigur că cei care sunt vinovați de acte de corupție să fie pedepsiți, conform Codului Penal. Or, acest lucru din păcate în multe cazuri nu se observă.”
Europa Liberă: La felul cum se mișcă lucrurile în aceste domenii pe care le-ați menționat, cam puține șanse, nu?
Victor Chirilă: „Puține șanse să ieșim de sub monitorizare până la sfârșitul mandatului acestei guvernări cu siguranță. Cred că vom rămâne sub monitorizare și după semnarea Acordului de asociere cu UE, dar atunci presiunea va fi și mai mare și cred că autoritățile vor trebui, dacă vor să satisfacă criteriile de aderare la UE așa cum aceste autorități declară, atunci sigur că monitorizarea trebuie dusă la capăt și acele deficiențe pe care rapoartele acestor monitorizări le arată să fie înlăturate.”
Europa Liberă: Faptul că R. Moldova ar fi un fel de campion la capitolul apelurilor cetățenilor ei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului rămâne în continuare un motiv pentru menținerea monitorizării?
Victor Chirilă: „Din câte cunosc eu, în ultimii ani aceste apeluri ale cetățenilor noștri către CEDO s-au redus. Deci, este un semnal pozitiv că ceva totuși se schimbă.”
Europa Liberă: În ce măsură, de exemplu, faptul că R. Moldova rămâne sub monitorizare afectează ambițiile și eventual performanțele pro-europene? Poți fi, altfel spus, o „poveste de succes” în apropierea de UE și, totodată, să rămâi sub monitorizare în continuare?
Victor Chirilă: „Deci, atâta timp cât suntem sub monitorizare, nu putem fi numiți o poveste cu adevărat de succes de integrare europeană.”
Europa Liberă: Dar am fost numiți așa?
Victor Chirilă: „Am fost, dar a fost un PR în mare parte, datorită eforturilor pe care le-a depus diplomația noastră, și în special domnul Leancă, în calitate de șef de diplomație. Dar, repet, Republica Moldova nu poate pretinde la perspectiva de integrare, de aderare la UE, atâta timp cât rămâne sub monitorizarea Consiliului Europei, pentru că aceasta înseamnă că noi nu corespundem criteriilor principale de aderare, așa cum au fost ele formulate la Kopenhaga acum peste 20 de ani.”
