Un interviu în ajun de alegeri cu analistul de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.Miza alegerilor parlamentare este stabilizarea situației politice și continuarea reformelor, mai ales lupta impotriva coruptiei, declară, într-un interviu pentru Europa Liberă, Nicu Popescu, analist de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.
Europa Liberă: Domnule Popescu, cum se vede acest scrutin electoral din afara Republicii Moldova și pe cât de impredictibile pot fi rezultatele acestor alegeri parlamentare din 30 noiembrie?
Nicu Popescu: „Mizele, inclusiv europene, sunt destul de mari, dacă ne referim la modul cum Uniunea Europeană speră să vadă o evoluție în vecinătatea sa estică. Or, experimentul Uniunii Europene cu asocierea statelor din Europa de Est în mare parte depinde de reușita forțelor proeuropene la aceste alegeri.
Pentru că, dacă ne uităm în plan regional, Belarus, Azerbaidjan, Armenia au refuzat să se asocieze la Uniunea Europeană. În Ucraina situația internă este destul de complicată atât din perspectiva războiului de facto cu Rusia, cât și din perspectiva faptului că în condițiile acestui război este greu să te aștepți la unele succese rapide și fenomenale în procesul de reformare a Ucrainei. Deci, și în Ucraina va dura încă foarte mult timp până și dacă se va putea să vedem o stabilizare și o mișcare rapidă spre o Ucraină mai funcțională și mai europeană.
În plus, în cazul Ucrainei, Acordul de Asociere a fost amânat pentru un an, deocamdată. Georgia este al doilea stat, împreună cu Republica Moldova, care a ratificat Acordul de Asociere, însă situația internă din Georgia este destul de precară. Și în aceste condiții Moldova este acel stat care, pe de o parte, a ratificat Acordul de Asociere, a obținut cele mai multe beneficii în relația cu Uniunea Europeană, atât comerciale, cât și asistență financiară, posibilitatea de a călători fără vize în Europa. În acest sens, pentru Europa Moldova este un test al eficacității politicii sale de vecinătate, în condițiile în care s-a investit foarte mult în sprijinul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră este limpede de ce votantul trebuie să decidă la 30 noiembrie încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Și de ce miza este pe acest vot geopolitic?
Nicu Popescu: „Din păcate, majoritatea voturilor din Republica Moldova, dar și din regiune, inclusiv din Ucraina sau Georgia, au o puternică conotație geopolitică. Și în acest sens, această stare este practic tipică pentru niște state aflate în zona gri, în condițiile în care aceste state, atât Moldova, cât și Ucraina într-adevăr au pierdut cea mai mare parte a ultimelor 20 de ani în procesul de reformare și modernizare. Pierderea de timp din acești 20 și ceva de ani de fapt face ca aceste state din zona gri permanent să se afle în starea unor incertitudini.
Totodată, partea bună a situației Republicii Moldova, inclusiv comparativ cu Ucraina și Georgia, este că structural Republica Moldova este mult mai ancorată în spațiul european decât Ucraina sau Georgia. Moldova este comercial mult mai dependentă de Uniunea Europeană, în condițiile în care circa jumătate din comerțul exterior îi revine Uniunii Europene. Și acest tip de realități economice de fapt va impune un alt model de conduită oricărei guvernări.
În acest sens cred că în realitate, pe termen mediu și lung, opțiunea pentru Republica Moldova este nu atât între Vest și Est, cât între o europenizare mai rapidă cu guvernări ferm proeuropene și opțiunea a doua este nu atât orientarea prorusă sau proestică, cât guvernările de tipul celei Voronin sau de tipul celei Kucima din Ucraina, în care se implementează așa-numita politică multivectorială de ezitare și pierdere a timpului între diferiți poli de putere.”
Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că aproximativ 30% dintre respondenți ar fi indeciși. E un segment mare pentru Republica Moldova de votanți care nu ar avea pentru cine să-și dea votul? Pentru că au demarat și anumite campanii care cheamă lumea să iasă la vot.
Nicu Popescu: „Este într-adevăr foarte mult. Însă, iarăși, nu este pentru prima dată când o bună parte dintre alegători se află în derută. Chiar și în 2001, când PCRM a venit la guvernare, tot aproape o treime dintre voturi au revenit unor partide care nu au trecut în Parlament și atunci, la acea etapă, acele voturi s-au redistribuit predominant în favoarea Partidului Comunist. Și acum există o anumită derută în rândurile electoratului centrist și de centru-dreapta în condițiile în care actuala guvernare a dezamăgit o bună parte din populație.
Orice guvernare dezamăgește întotdeauna o parte dintre alegătorii săi, acest lucru este normal, evident, și crizele politice din Republica Moldova au alienat și ele o anumită parte a electoratului. Faptul că nu s-a progresat suficient în lupta cu corupția probabil este cea mai mare problemă pentru actuala guvernare, care demotivează o bună parte dintre foștii săi alegători.
Pe de altă parte, dacă ne uităm la istoria regională recentă și la cazul Ucrainei, dacă am încerca să facem o comparație cu guvernarea portocalie din Ucraina dintre 2005-2010, guvernarea actuală din Republica Moldova a reușit să facă mult mai mult pe reforme, a reușit să aducă mult mai multe rezultate și la capitolul infrastructură, și la capitolul liberalizarea vizelor, și la capitolul stabilizarea economiei și chiar creșterea economică substanțială. Deci, în acest sens, succesele actualei guvernări sunt, clar, mult mai vizibile și pronunțate decât succesele guvernării portocalii.
Dar, evident, există o bună parte de dezamăgiri, care probabil și fac parte din acești 30%. Însă, iarăși, o lecție, cred că cea mai importantă lecție pe care ar trebui să o învățăm din Ucraina este că, atunci când există apatie față de o guvernare cât de cât acceptabilă, riscul este că la putere poate veni o guvernare mult mai rea, așa cum a fost cazul lui Ianukovici. Și de atunci Ucraina, dintr-o situație șubredă, a trecut într-o situație politică și economică catastrofală, care a dus la revoluția euro-Maidan, debarcarea lui Ianukovici și războiul din Ucraina.
În acest sens, chiar dacă există mai multe deficiențe ale guvernărilor actuale, este important ca această apatie să nu ducă la posibilitatea unei guvernări mult mai proaste decât cea actuală. Pe de altă parte, cred că și actuala guvernare are destul de multe lecții de învățat. Pentru că această apatie este rezultatul și probabil cea mai mare cauză a acestei apatii este faptul că nu s-a simțit o îmbunătățire a situației cu corupția. Și cred că această lecție foarte importantă pentru centru și centru-dreapta trebuie să dea mult de gândit oricărei guvernări de după 30 noiembrie.”
Europa Liberă: Analiști, experți speră că va avea loc schimbarea nu numai la față, dar și de facto a elitelor politice, ceea ce lăsați și dumneavoastră să se înțeleagă. Domnule Popescu, cum ar putea să se producă acest lucru?
Nicu Popescu: „Prin învățarea lecțiilor mai multor eșecuri atât în plan regional, cât și, chiar în cazul Republicii Moldova, și m-am referit la faptul că lupta cu corupția așa și nu a devenit un element central de guvernare din ultimii ani. Și învățarea acestei lecții, și intensificarea luptei cu corupția, buna guvernare, cred că este acel element-cheie care ar duce la o reînnoire a clasei politice. Iar atunci când vorbim de lupta cu corupția acest lucru, evident, înseamnă și lucruri foarte concrete legate de anumite persoane foarte concrete, care trebuie treptat eliminate din competiția politică și din jocul politic, astfel încât clasa politică să treacă printr-un sistem de autopurificare treptată, care, evident, printre altele, va și mai mări încrederea cetățenilor față de guvernanți.”
