Acum un an, la 28 aprilie 2014, UE a permis cetățenilor moldoveni cu pașaport biometric să călătorească fără vize, inclusiv în spațiul Schengen. Cum au beneficiat cetățenii moldoveni de acest regim liberalizat de vize, ce bilanț se poate face și cât de durabil poate fi acest regim pentru niște cetățeni care oscilează în opțiunile lor între Est și Vest?
O discuție cu directorul de programe la Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău, Victoria Bucătaru.
Europa Liberă: Așadar, se împlinește un an astăzi de când cetățenii Republicii Moldova beneficiază de regimul liberalizat de vize cu UE. Numeroși cetățeni moldoveni s-au bucurat de acest regim și nu au motive să regrete ceva. Structurile decidente europene au ceva de regretat sau de criticat pe parcursul acestui an?
Victoria Bucătaru: „Da, timp de un de zile, într-adevăr, cetățenii Republicii Moldova deținători ai pașaportului biometric s-au bucurat de călătorii libere în spațiul Uniunii Europene. Moldova a fost și este primul stat din Parteneriatul Estic care a obținut acest regim liberalizat de vize. Până în prezent niciun alt stat al Parteneriatului Estic nu beneficiază de un astfel de regim cu Uniunea Europeană.
Din numărul de aproape 460 mii de călătorii în Uniunea Europeană, un număr foarte mic de cetățeni ai Republicii Moldova au fost întorși înapoi: în jur de 1355 de persoane și li s-a refuzat regimul de ședere la circa 2300 de persoane.
Dacă este să vorbim despre avantajele pe care le-a avut regimul liberalizat de vize pentru Republica Moldova, și după aceea am să mă refer și la atitudinea pe care o are în prezent Uniunea Europeană față de Moldova, unul dintre avantaje a fost în primul rând faptul că au fost puse bazele unui proces foarte amplu de reforme în domenii vitale, precum sunt justiția, afacerile interne, securitatea informațională și lupta cu corupția.
Regimul liberalizat de vize a adus și schimbări procedurale foarte profunde, contribuind la perfecționarea sistemelor instituționale de prestare a serviciilor care au fost adoptate în primul rând la practicile europene.
Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a însemnat două etape: prima etapă a fost adoptarea cadrului legislativ, iar a doua etapă a fost implementarea. Cadrul legislativ este un corp viu, legile se schimbă în permanență, se perfecționează, se revizuiesc, iar autoritățile Republicii Moldova, inclusiv cetățenii trebuie să fie întotdeauna apți ca să facă față acestui proces.
Tendințele actuale pe plan intern nu sunt foarte îmbucurătoare. În prezent ne confruntăm cu scandaluri financiare de proporții, cu proiecte de legi care vin să știrbească din libertățile fundamentale ale omului. Aici eu mă refer la proiectul care recent a fost înaintat și conținea niște referințe ce vizau libertatea de expresie. În momentul de față există și o lipsă de coerență în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova din partea elitelor politice de la Chișinău.
Noi știm foarte bine că parcursul european și însuși procesul acesta de adaptare la standardele europene presupune o voință politică de fier, dar și o unitate a clasei politice.”
Europa Liberă: Condițiile respectate pentru ridicarea vizelor, cele care au ținut de securitatea documentelor, inclusiv pașapoartele biometrice, migrația ilegală, inclusiv readmisia, ordinea publică și securitatea, relațiile externe și drepturile fundamentale? Toate acestea îndeplinite în mod mulțumitor, după cum s-a văzut, de către Republica Moldova, mai rămân cumva sub vreo monitorizare, există aprecieri din partea Uniunii Europene privind respectarea lor în continuare sau: făcut, uitat și mers înainte?
Victoria Bucătaru: „Nu. Sigur că Republica Moldova se află într-un proces de monitorizare permanentă. Moldova a primit acest regim liberalizat de vize nu ireversibil. La fel cum am fost scoși din lista statelor care au nevoie de vize putem fi trecuți înapoi.
Moldova, în primul rând, trebuie să demonstreze un angajament continuu și acest lucru înseamnă perfecționare, acest lucru înseamnă urmărirea cadrului legal al Uniunii Europene și adaptarea lui permanentă. Una dintre problemele cu care se confruntă acum Uniunea Europeană este problema migrației ilegale și știm că au fost și cazuri tragice chiar săptămâna trecută. Trebuie să menționăm faptul că Uniunea Europeană, cu siguranță, va înăspri politicile sale migraționale și acest lucru ar putea să aibă un impact și asupra Republicii Moldova.
În afara de aceasta noi ne confruntăm cu o criză regională în Ucraina care, de asemenea, ar putea să aibă un anumit impact asupra Republicii Moldova. Moldova, comparativ cu statele din Balcani care au beneficiat de regim liberalizat de vize, a fost nevoită să elaboreze și o analiză a impactului migrațional.
Conform rezultatelor pe care le avem în prezent, observăm că Moldova nu este un pericol în ceea ce privește migrația în Uniunea Europeană, însă Uniunea Europeană probabil, ținând cont și de situația din regiune, ar putea să vadă alte pericole. Ucraina, de exemplu, se așteaptă la pași decisivi din partea Uniunii Europene la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga în ceea ce privește regimul liberalizat de vize, deși experții europeni cel puțin se arată sceptici, fiind siguri că acest lucru nu se va întâmpla.
În continuare, Republica Moldova se presupune a fi singurul stat care va beneficia de acest regim, dar aceasta înseamnă și o responsabilitate foarte mare din partea noastră, pentru că trebuie să asigurăm securitate atât a cetățenilor Republicii Moldova, cât și securitatea cetățenilor europeni.”
Europa Liberă: Obiectiv, fără pic de exagerare, credeți totuși posibilă retragerea acestui regim? Înțelegem că nimic nu e veșnic sub soare, dar în ce condiții poate de recul al reformelor, sau de votare masivă a unor partide dușmănoase de-a dreptul față de UE ar putea fi retras acest privilegiu, dacă credeți că ar putea?
Victoria Bucătaru: „Nu cred că acest privilegiu va fi retras în timpul apropiat, dar cu siguranță acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul în care Republica Moldova nu va demonstra angajament față de parcursul european. Și aici mă refer anume la angajamentul de a continua implementarea reformelor.
Din păcate, în momentul de față reformele bat pasul pe loc. Și în cazul în care Uniunea Europeană va considera că Republica Moldova nu este aptă să-și asigure securitatea și, în același timp, va pune în pericol securitatea ei și a cetățenilor Uniunii Europene, cu siguranță acest regim de mișcare liberă în spațiul Schengen ar putea fi retras.
Eu consider că, în primul rând, Republica Moldova trebuie să continue reformele care au fost începute în domeniul justiției, în ceea ce privește lupta cu corupția, în asigurarea securității, atât informaționale, cât și a securității frontierelor, așa cum a fost prevăzut conform planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, dar și să lupte cu cele mai mari cazuri de corupție pe care le avem noi din punct de vedere financiar.
Pentru că Uniunea Europeană a contribuit cu sume foarte mari de bani pentru implementarea acestor reforme și contribuie în continuare. În cazul în care nici securitatea financiară nu va fi asigurată, sigur acest lucru va pune în pericol relațiile pe care le are Republica Moldova cu Uniunea Europeană și UE își va schimba atitudinea față de țara noastră.
Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană este un partener care se implică atunci când vede că există un feedback și din partea noastră, pentru că nimeni nu va putea să ne facă temele pentru acasă, noi suntem singurii care putem să schimbăm realitățile de acasă și să fim în acest fel partea comunității europene.”
Europa Liberă: Cetățenii moldoveni din stânga Nistrului se bucură de același regim liberalizat de vize fără niciun fel de discriminare, nu-i așa?
Victoria Bucătaru: „Da, așa este. Conform statisticilor, chiar și numărul pașapoartelor biometrice a crescut. Cererea de pașapoarte biometrice din partea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în partea stângă a Nistrului a crescut considerabil și aceasta poate fi considerată și o practică pozitivă care contribuie la creșterea încrederii dintre cele două maluri.”
Europa Liberă: Este de presupus că oricine din autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană, care dispune de un pașaport biometric moldovenesc, beneficiază de același regim de liberalizare de vize, inclusiv cei care luptă în orice mod probabil pentru separarea în continuare a Transnistriei de restul Republicii Moldova și menținerea acesteia ca stat care se râvnește parte a Rusiei. Este în general firesc, din punctul Dvs. de vedere, ca această categorie de cetățeni să se bucure de beneficiile obținute de un guvern pe care-l tratează deseori cu ostilitate, ca străin, ca al unui stat străin?
Victoria Bucătaru: „Aveți dreptate, ar fi și asta o latură, însă eu văd lucrurile un pic altfel. Eu consider că în primul rând numărul acestor persoane este foarte mic și nu cred că ar putea reprezenta un pericol. Însă pentru noi este important să atragem cetățenii de pe malul stâng ca să-i antrenăm într-un proces de integrare și să le arătăm anumite practici pozitive.
Eu consider că, cu cât mai multe persoane vor pleca în afară și vor observa un alt mod de viață, cu atât ei vor fi mai bine informați. Și ulterior, generațiile care vin ar putea sa-și schimbe perspectiva, deși acesta sigur că este un proces de lungă durată.”
Europa Liberă: Chiar este Republica Moldova și așa cum a spus șefa diplomației moldovene – o resursă de bune practici în acest domeniu pentru Ucraina, Georgia și Armenia?
Victoria Bucătaru: „Da, să știți că Moldova este și o resursă de bună practici, pentru că pe parcursul implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize noi am făcut niște pași considerabili în îmbunătățirea structurilor noastre instituționale. Și un exemplu pe care aș vrea să vi-l dau este instituirea, conform legii nr.121 privind asigurarea egalității, a Consiliului Anti-discriminare. Și este o structură care funcționează, care într-adevăr are o activitate foarte bogată.”
Europa Liberă: De ce, Dna Bucătaru, în acest domeniu al liberalizării vizelor lucrurile s-au dovedit a fi mai ușor de realizat decât în alte privințe: mă refer aici la reforma justiției, combaterea corupției?
Victoria Bucătaru: „În primul rând, pentru că atunci, în acea perioadă, a existat o unitate politică și o înțelegere foarte clară la nivel guvernamental că Uniunea Europeană și parcursul european al Republicii Moldova este absolut necesar, este vectorul de politică internă și externă al statului. Și faptul că în momentul de față noi nu reușim să depășim anumite probleme în domeniul justiției și corupției este rezultat al faptului că elitele noastre politice au și anumite interese personale, sau uneori chiar interese de partid atunci când vine vorba de politicile statului. În cazul în care nu vom putea depăși acest obstacol, cu siguranță ne vom stopa și vom bate pasul pe loc. Și, evident, vom călători mai dificil.”
