PANEL III. Transnistria – Donbas: parallelisms, similarities and hazards
Cred că ne învârtim în jurul cozii și nu vedem elefantul. Lumea s-a schimbat, inclusiv și Republica Moldova. Și nu putem să ne facem că nu vedem asta. Deci vom fi anul viitor într-o altă paradigmă. Au avut loc și alegeri în SUA. UE e diferită de ce a fost. Federaţia Rusă și ea este într-o situație neclară și se apropie de limitele capacității de extindere și de joc. Ucraina – capacitatea sa de reformare tot riscă să se apropie de final. Republica Moldova tot s-a schimbat – Igor Dodon și programul său de guvernare.
Teza pașilor mici ascunde incapacitate majoră și desprinderea de propriile valori din partea mediatorilor internaționali. În plus, structurile militare din regiune controlate de Moscova vor face noi probleme de fiecare dată când lucrurile vor merge către o soluție politică.
Cât de consistentă va fi poziția autorităților Republicii Moldova, când există un președinte ca Igor Dodon, când instituțiile au opinii diferite? Ce aduce un președinte care doar vorbește – despre federalizare, ruperea acordurilor cu UE? În ce măsură federalizarea ar fi coerentă, compatibilă cu orientarea europeană a Republicii Moldova? E posibil ca guvernarea să meargă într-o direcție, iar președintele să spună altceva. Cred că va fi o bucurie pentru Federaţia Rusă.
Un lucru pozitiv remarc – înțelegerea dintre Chişinău și Kiev privind coridorul verde de retragere a trupelor ruse din regiunea separatiste – pentru faptul că a fost eliminat un argument tare care era folosit: „nu ne putem retrage că nu le lasă ucrainenii”.
5.Soluții:
– îndiguirea Federaţiei Ruse, coexistența pașnică până când avem un cadru propice, până avem oportunități. Respingerea de către Occident a tuturor câștigurilor obținute de Federaţia Rusă pe calea agresiunii militare – deschise sau ascunse.
