Recent, Vicepremierul pentru Reintegrare, George Bălan a declarat că, în timpul apropiat, autoritățile de la Chișinău vor face public o viziune comună, a Parlamentului, Guvernului și Președinției, de reglementare a conflictului transnistrean.
Această viziune va fi prezentată tuturor actorilor din formatul 5+2: Ucrainei, Federației Rusiei, UE, SUA, OSCE și, inclusiv, administrației separatiste de la Tiraspol.
Ulterior, negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean se vor purta în baza viziunii elaborate de Chișinău, iar acțiunile și politicele promovate de acești actori ar urma să coincidă cu principiile din această viziune.
Conform dlui George Balan, viziunea comună va avea la bază câteva principii esențiale: oferirea regiunii transnistrene a unui statut special în limitele Constituției Republicii Moldova; respectarea integrității și suveranității și pastrarea vectorului european al dezvoltării Republicii Moldova.
Toate bune și frumoase până aici, numai că:
1. Deși unii actori din formatul 5+2 (inclusiv din Vest) critica R. Moldova că nu ar avea o viziunea de soluționare a conflictului transnistrean, adevarul este altul;
2. R. Moldova are o viziune de soluționare a conflictului transnistrean. Aceasta este definita de două documente – 1) Legea Nr. 173 din 22.07.2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria), care formulează oferta Chișinăului pentru Tiraspol; și 2) Acordul de Asociere cu UE, care definește cadrul extins/viziunea de țară în cadrul căreia ar urma să fie pusă în practică Legea 173;
3. Viziunea de soluționare a conflictului formulată de Legea Nr. 173 respectă toate principiile menționate de dl Balan și, foarte important, a fost votată de 100 din 101 parlamentari;
4. Rusia, Tiraspolul și unii parteneri occidentali, au cerut și cer Chișinăului sa anuleze Legea Nr. 173, pentru că, în opinia lor, aceasta nu ține cont de poziția/interesele administrației separatiste de la Tiraspol (altfel spus interesele Rusiei) și este, prin urmare un impediment în procesul de negocieri;
5. Urmare a presiunilor Rusiei și ale unor influenți parteneri occidentali, precum și din cauza jocurilor politice interne, Legea Nr.173 nu se mai bucură de susținerea politică necondiționată a clasei politice moldovenești, care de altfel nu mai este reprezentativă! Ea este contestată azi, inclusiv de cei care au votat-o în 2005;
6. În aceste circumstanțe există tentația/o idee mai veche de a retracta, anula/substitui Legea Nr. 173 printr-un alt document votat de Parlament;
7. Cu siguranță, aceasta nu este intenția dlui Balan, însă, cu tot respectul pentru el, astfel de decizii se iau de altcineva și pe altă stradă. Cert este ca Dodon și partidul său abia așteaptă să arunce la lada de gunoi Legea Nr. 173;
8. În concluzie, cred ca ar trebui să fim foarte atenți să nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard…;
9. De asemenea, consider ca se impune o reactualizarea a Legii Nr. 173, dar nu in sensul aprobării unui nou document care să formuleze ceea ce este deja formulat și aprobat;
10. Este nevoie de reactualizarea sprijinului politic pentru Legea Nr. 173 și formularea clară/fără echivocuri a împuterniciților/mandatului negociatorului-șef al R. Moldova;
11. Și în final, consider că R. Moldova are nevoie de o Strategie votată de un parlament credibil și reprezentativ, care sa pună în aplicare Legea Nr. 173 și nicidecum de o altă Concepție formulată de o putere nereprezentativă și detestată de popor.
