Republica Moldova și Ucraina fac front comun în încercarea de a se apropia de Uniunea Europeană, chiar dacă președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, nu este agreat de Kiev. În același timp, pierderea peninsulei Crimeea și războiul din estul statului ucrainean i-au făcut pe oficialii de la Kiev să empatizeze cu autoritățile de la Chișinău. Chiar și noua lege a educației, criticată atât la București, cât și la Chișinău, a fost un pas pripit, fiind în primul rând un răspuns pentru conflictul cu Moscova, cred experții în politica externă de la Chișinău.
Îmbunătățirea relațiilor moldo-ucrainene a început din 2014, după ce ambele state au obținut Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. La Chișinău a avut loc marți, 17 octombrie, un club de presă dedicat relațiilor moldo-ucrainene în contextul noilor realități geopolitice și de vecinătate estică, organizat de Asociația pentru Politica Externă (APE). Experții prezenți au constatat că deși Republica Moldova și Ucraina au relații tot mai bune la nivel guvernamental, totuși, la nivel de șef de state, relațiile moldo-ucrainene sunt sensibile.
Amintim că asocierea cu UE i-a determinat pe ruși să riposteze cu declanșarea conflictelor militare în estul Ucrainei și cu embargou pentru o serie de produse moldovenești.
Legea educației din Ucraina ar putea fi modificată
Războiul din Ucraina i-a determinat pe ucraineni să adopte noua lege a educației care a fost criticată de mai multe state din UE, deoarece nu se respectă drepturile etniilor din Ucraina.
„Ei sunt în stare de război și aceasta este explicația celor din Ucraina. Inițiativele autorităților de la Kiev au această perspectivă. Din păcate, nu s-a ținut cont de acele documente la nivel european. (…) Totuși, trebuie să se țină cont de drepturile omului și de drepturile minorităților, indiferent de situația statului respectiv”, a explicat Victoria Bucătaru, directoare executivă APE. Aceasta consideră că legea educației ar trebuie modificată astfel încât să se țină cont de drepturile celor care vor să studieze în limba maternă.
Igor Dodon subminează relațiile cu vecinii
Atitudinea șefului statului față de Ucraina și România este contraproductivă. „Dialogul între președinți este foarte sensibil. Declarațiile lui Igor Dodon despre apartenența Crimeii la Federația Rusă a fost percepută ca o nerecunoaștere a integrătății teritoriale. Orientarea prorusă a președintelui Igor Dodon și atitudinea față de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană sau schimbarea vectorului de dezvoltare afectează relațiile bilaterale”, a explicat Natalia Stercul, șefa Departamentului studii estice, Ucraina și Federația Rusă din cadrul APE.
De cealaltă parte, Victoria Bucătaru crede că cele mai importante relații Igor Dodon ar trebuie să le stabilească cu vecinii apropiați, Ucraina și România. Ucraina asigură securitatea regională, deoarece protejează Republica Moldova de vecinii din estul Europei. În ceea ce ține de România, este primul aliat de dezvoltare. „Pentru Republica Moldova, România este statul care oferă oportuninatea prin intermediul proiectelor de infrastructură să ne conecteze la spațiul european. Din păcate acest lucru se realizează mai puțin la Chișinău”, a precizat directoarea executivă APE.
