La 11 octombrie 2017, Asociația de Politică Externă din Republica Moldova a demarat o inițiativă-pilot, care de-altfel se dorește a fi transformată ulterior într-o platformă de dezbateri chatham house pe dimensiunea de securitate, deopotrivă regională și internațională. Astfel, acest eveniment de pionierat a avut ca subiect de discuții Contribuția Republicii Moldova la securitatea regională și internațională: participarea Armatei Naționale la exercițiile militare.
Scopul mesei rotunde și a celor care urmează este implicarea experților din sectorul public, societatea civilă, mediul academic, partenerii externi etc. în discuții cu privire la dinamica și evoluțiile din sectorul de apărare, implicit al Republicii Moldova.
În cadrul evenimentului de deschidere a inițiativei-pilot, s-a propus o sesiune de consultații cu privire la rolul factorilor de decizie în contextul participării contingentelor Forțelor Armate ale țării la exercițiile militare internaționale. Discuțiile purtate la această masă rotundă au vizat atât factorii interni cât și contextul regional/internațional, antrenând în dezbateri experți notorii ai sectorului asociativ în domeniul dat și reprezentați ai ministerului de resort.
În parte, s-a vorbit despre nivelul de pregătire a Armatei Naționale și participarea acesteia în diverse operațiuni internaţionale de menținere a păcii, în particular sub egida ONU, OSCE, UE și NATO, inclusiv de angajamentul internațional al Republicii Moldova, dar și în recentul context al interdicției președintelui țării de participare a acestora la exerciții militare. Dezbaterile au atins și calitatea pregătirii și experienței personalului Forțelor Armate, care după cum s-a specificat, un aport substanțial avândul anume participările în exerciții militare co cooperarea cu partenerii euro-atlantici. Mai mult, unii participanți au invocat faptul că trebuie să existe și o înțelegere pe intern a necesității de investiții în profesionalizarea armatei. În prezent, echiparea şi înzestrarea armatei nu ar atinge nici chiar 1/3 din arsenalul celor trupe speciale rusești, dislocate neregulamentar, ilegal şi neconstituţional pe teritoriul din zona transnistreană de securitate.
În plus, participanții au menționat și despre bugetul modic al Armatei Naţionale, care de-a lungul timpului a fost între 0,3% și 0,5% din PIB, comparativ cu cât alocă mai multe state din regiune pentru sectorul de apărare. Spre exemplu, bugetul alocat forţelor armate pentru 2017 abia acoperă cheltuielile operaționale ale acestora. Echiparea acesteia, suplimente financiare pentru efectiv, precum şi pentru multe alte dimensiuni ce presupun dezvoltarea şi evoluţia adecvată a sectorului de apărare nu sunt subiecte abordate la nivel de țară; finanțarea trupelor armate regulate nefiind o prioritate pentru decidenții politici. Conform bugetului Ministerului Apărării 2017 – 71.8% au fost alocate pentru întreținerea personalului, 28% pentru asigurarea tehnico-militară și 0.2% pentru construcții și reparații.
Unii experți au venit cu pilde concrete privind resursele alocate pentru sectorul de apărare națională. Or, acestea nu pot fi comparate cu țările din Parteneriatul Estic, așadar actualul bugetul al Republicii Moldova pentru forțele armate de 0.4% din PIB (sau 7$ per capita anual) este de aproape 5 ori mai mic ca al Georgiei (2.6% din PIB sau 33$ per capita), de 11 ori mai mic ca cel al Ucrainei (4.6% din PIB sau 77$ per capita), nemaivorbind de țări precum Azerbaijan (4% din PIB sau 139$ per capita), Armenia (4% din PIB sau 142$ per capita), Belarus (1.3% din PIB sau 150$ per capita) sau Federația Rusă (5.3% din PIB sau 483$ per capita).
Astfel, grosso modo, Moldova ar fi de fapt „cenuşăreasa” alocaţiilor financiare pentru sectorul de apărare, nu numai în plan regional, dar şi mondial.
