Atunci când vine vorba despre propagandă, fie ea din interior sau din exterior, este necesar ca guvernele să identifice amenințarea și să recunoască existența unui pericol ce ține de subversiune, de destabilizarea societății și a statului, de dezinformare și formalizarea acestui pericol în documentele de stat. Însă această problemă nu poate fi soluționată doar de guverne, deoarece una dintre vulnerabilități este lipsa încrederii între cetățeni și guverne sau clasa politică. Și în aceste condiții, un rol semnificativ îl are societatea civilă. De această părere este directorul executiv Global Focus Center România, Oana Popescu, care este și una dintre autoarele studiului „Propaganda cu materialul clientului: cum sunt speculate vulnerabilitățile noastre de către propaganda rusă”.
Studiul analizează situația din patru state: România, Bulgaria, Georgia și Republica Moldova, și a fost prezentat în cadrul unui club de presă desfășurat de către Asociația pentru Politică Externă la IPN. Oana Popescu a declarat că, în condițiile în care una dintre principalele vulnerabilități din aceste țări este criza de încredere între cetățeni și guverne sau politic, este puțin probabil ca acolo unde terenul de luptă este mintea cetățenilor, aceștia să fie protejați de acest pericol doar prin intervenția guvernului, în care populația nu are încredere.
„Niciodată, probabil, mesajele venite dinspre, să zicem, Kremlin nu vor putea fi neapărat contracarate de mesajele venite dinspre un guvern propriu care nu este creditat de populație cu încredere. Astfel, abordarea trebuie să fie una care să cumuleze acțiunea societății civile și a guvernului. Societatea civilă poate să se implice în mod deosebit în partea ce ține de educarea populației, educația mediatică. Este un mit să credem că doar prin indicarea informațiilor false ca fiind false și prin demontarea minciunilor care vin din exterior sau din interiorul țării vom putea convinge populația de ceva”, a spus experta.
Oana Popescu consideră că sunt necesare cursuri de predare în sistemul educațional și aici, mai degrabă, influența societății civile ar fi una pozitivă. Una dintre menirea acestor cursuri ar fi stimularea gândirii critice a elevilor. Totodată, în opinia expertei, și oamenii au nevoie de asemenea instruiri pentru a fi învățați cum „să se uite” la televizor, cum „să citească” pe internet și aici, cu siguranță, ONG-urile au un rol important.
În cadrul cercetării a fost evaluat gradul de permeabilitate la influența externă a celor patru state pe o scară de la 0 la 3, unde 0 înseamnă cel mai puțin permeabil la influența externă și 3 – cel mai permeabil. Toate cele patru state au un scor care depășește valoarea de 1,5. Rufin Zamfir, director de programe la Global Focus Center Romania, a declarat că graficul începe cu România, dar se încheie cu Republica Moldova, care înregistrează cea mai mare permeabilitate – 2,08. Potrivit lui, valoarea de 2,08 este dincolo de pragul definit de sociologi ca fiind pragul crizei. 2 este nivelul de criză, iar orice scor ce se înregistrează dincolo de valoarea 2 arată o situație volatilă, care foarte ușor poate conduce către niște dezechilibre majore în planul percepției realității.
Clubul de presă este susținut financiar de Foundation Open Society Institute.
