”Campania electorală nu prea s-a făcut simțită întrucât mesajele electorale au fost lansate de politicienii moldoveni înainte de startul oficial al campaniei pentru alegerile parlamentare. Dacă la scrutinele anterioare era predominantă componenta geopolitică, de această dată se pare că alegerea cetățenilor va ține de percepțiile pe care le au în raport cu nivelul de viață, dar și cu politica internă și externă pe care o promovează elitele de la guvernare sau partidele de opoziție”, declară într-un interviu la RFI, Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă (APE) din Moldova.
”Partidul de guvernământ, Partidul Democrat a avut pe parcursul anului mesaje cu tentă electorală și din acest motiv chiar și în timpul campaniei electorale practic mesajele au fost aceleași.Iată de ce este destul de dificil să vorbim despre mesaje specifice care au fost abordate în timpul campaniei electorale și aici mă refer nu doar la partidul de guvernământ, dar și la celelalte partide care au folosit practic aceleași mesaje în spațiul public în perioada precedentă”, afirmă experta de la Chișinău.
Victoria Bucătaru precizează însă că mesajul pro-est, pro-vest rămâne prezent.”Totuși, dacă e să urmărim și să analizăm rezultatele Barometrului Opiniei Publice, dar și rezultatele altor sondaje, observăm că cetățenii atrag mai mare atenție la modul de viață, la calitatea vieții, în mod special și la sentimentele pe care le trăiesc, necesitățile, dar și fricile pe care le au. Acest lucru a fost exploatat de către reprezentanții sau candidații care au fost înscriși în cursa electorală. Din acest considerent observăm că mesajele predominante au ținut foarte mult de problemele cu care se confruntă cetățenii zi de zi. S-a atras foarte mult atenția asupra infrastructurii, dar și asupra subiectului legat de corupție”, continua directoarea executivă APE.
”Oamenii nu sunt informați despre sistemul mixt, s-a făcut prea puțină educație electorală”
Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, mulți sunt cei care nu știu pentru cine să voteze, nu-și cunosc candidații și spun că vor decide în dreptul cui să aplice ștampila votat, doar când vor fi în secția de votare.
”Din păcate, s-a făcut puțină educație electorală. Este responsabilitatea atât a autorităților, cât și a societății civile. Dar totuși, autoritățile poartă acea responsabilitate de bază pentru a explica cetățenilor ce înseamnă sistem electoral mixt. Știm bine că schimbarea sistemului electoral a fost dur criticată de către partenerii euroatlantici. De asemenea, am avut niște recomandări negative din partea Comisiei de la Veneția. Va fi foarte dificil de a explica cetățenilor și de a crea această cultură de a alege în cadrul unui sistem mixt. Fiecare sistem are un mecanism care trebuie să fie foarte clar înțeles de către cetățeni, dar și să fie înrădăcinat în societate și în comunitate pentru a fi acceptat de către oameni. Candidații merg în teritoriu, discută cu cetățenii, însă aceștia nu vin cu răspunsuri concrete care ar soluționa nevoile acestor cetățeni. Se vorbește foarte mult, însă percepția realității este cu totul și cu totul alta și acest lucru trebuie să fie specificat în mod constant”, este de părere Victoria Bucătaru.
Dar există anumite temeri legate de invalidarea scrutinului din 24 februarie?
”Bineînțeles, dacă partenerii noștri euroatlantici vor vedea că au fost folosite mai multe instrumente ilegale în timpul campaniei electorale, dar și în timpul alegerilor, cu siguranță probabil observatorii internaționali vor veni cu anumite sugestii și recomandări și își vor exprima opinia. Dar totul depinde cât de grave vor fi aceste încălcări și bineînțeles de scenariile care vor urma post-alegeri sau comportamentul pe care îl vor avea partidele politice, dar și reprezentanții care vor fi aleși pe circumscripțiile uninominale. Dar cel mai important este ca alegerile să fie libere și corecte, să se respecte toate regulile. Indiferent de care va fi rezultatul, trebuie să fie respectată voința poporului”.
”Și chiar dacă ne place sau nu ne place configurația de după alegeri, este important ca aceasta să fie acceptată și ea poate fi acceptată doar dacă vor fi respectate prevederile Codului Electoral și nu vor fi puse impedimente în ceea ce privește instituțiile democratice, dar și principiile de guvernare democratice”, afirmă Victoria Bucătaru.
”Ținând cont de instrumentele care sunt folosite în campanie, nu se știe dacă deja putem să vorbim despre alegeri libere și corecte”
Cetățenii și-au pierdut încrederea în sistemul de guvernământ care există în R.Moldova, crede experta. ”Chiar la începutul campaniei electorale, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a menționat faptul că aceste alegeri vor fi un test de democrație pentru R.Moldova și că modul în care acestea se vor desfășura va avea un impact foarte mare asupra rezultatelor acestor alegeri.De asemenea, mai sunt unele voci care spun că ținând cont de modalitatea și instrumentele care sunt folosite în această campanie, nu se știe dacă deja putem să vorbim despre alegeri libere și corecte”. ”Îmi este foarte dificil să fac anumite pronosticuri și în același timp am putea analiza mai multe scenarii. Deja, Maia Sandu, copreședintele Blocului ACUM a declarat că PAS și PPDA nu vor face o coaliție cu democrații și socialiștii”.
Totuși, cum ar putea arăta viitorul Guvern de la Chișinău?
”Este o întrebare foarte bună și este foarte greu de răspuns la ea. Totul va depinde de înțelegerile la care vor ajunge acele formațiuni politice care vor trece pragul electoral. Fiind aplicat sistemul electoral mixt, va trebuie să luăm în considerație și acele persoane care vor fi alese și prin intermediul votului uninominal. Este o experiență mai nouă. Cu regret, nu cred că aș putea să fac un pronostic aici. Va fi o situație destul de complicată și va fi un test al democrației, cum a menționat șeful delegației UE în R.Moldova. Se va vedea dacă R.Moldova poate să urmeze acele principii democratice și care va fi rezultatul”, conchide la RFI, Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău.
Potrivit celor mai recente sondaje, patru formațiuni politice ar ajunge în viitorul Parlament și anume Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, dar și cele două formațiuni politice din componența blocului ACUM, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platformă Demnitate și Adevăr. Partidul Șor, condus de primarul de Orhei, Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancar, se află la limita pragului de accedere în Legislativ.
