La 8 decembrie 2020, Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) și Asociația pentru Politica Externă (APE) în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova au dat start Forumului privind Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care reprezintă una dintre cele mai importante platforme de discuții unde sunt abordate subiecte de actualitate privind parcursul european al țării.
Astfel, în cadrul primului Panel al forumului ”Relansarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova: principalele provocări și perspective”, moderat de către jurnalistul Anatolie Golea, invitații în discursurile sale au abordat câteva întrebări-cheie și anume: Este Republica Moldova gata să-și relanseze agenda de reforme privind integrarea europeană? Care sunt principalele provocări și domeniile prioritare în procesul de integrare europeană?
Aureliu Ciocoi, Ministrul afacerilor externe și integrării europene a menționat că: ”În Republica Moldova s-a ajuns la un consens național în cea ce privește procesul de modernizare prin implementarea standardelor europene. Dincolo de dezbaterile de politică interne, nu există o forță politică la Chișinău care ar pune la îndoială acest fapt. Acest lucru asigură o stabilitate a dezvoltării Republicii Moldova pe parcursul european. În al doilea rând, consensul național privind integrarea europeană este confirmat și la nivelul societății prin sondaje. Iar aspectul economic vine să confirme ireversibilitatea integrării europene. 54 la sută comerțul Republica Moldova este cu UE, care este destinația a peste 60 la sută din exporturi. Iată de ce una din prioritățile absolute a dezvoltării economice a Republicii Moldova este continuarea implementării Acordului de Liber Schimb cu UE. În al treilea rând, dialogul cu UE și eforturile guvernului de integrare europeană a continuat inclusiv în acest dificil an, lovit atât de pandemie, cât și de secetă. Drept dovadă este și faptul că a fost finalizată strategia privind independența sistemului judecătoresc. Independența justiției nu va fi ușor de atins în acest sistem opac pe care îl avem acum, dar este necesar să facem tot posibilul pentru a vedea un sistem lipsit de corupție, unul în care în capul legii să fie legea și nu grosimea plicului. Justiția trebuie să-și facă treaba în mod corect, imparțial și lipsit de interese financiare și de lobbism.
Principalele obstacole:
- Probleme de sistem – tot bagajul negativ acumulat de decenii în raport cu instituțiile statului, lucru care va fi extrem de dificil de soluționat pentru oricare guvernare. Transparența și deschiderea instituțiilor statului vor fi provocări pentru guvernările care vor urma.
- Avem capacități limitate. Există o gravă problemă a capacităților limitate în ministere – avem puțin cadre bine pregătite în sistemul de stat și este nevoie de o profundă reformare a autorităților pentru a încuraja venirea oamenilor instruiți și bine pregătiți. Serviciul la stat nu este atractiv din punct de vedere financiar și să atragă tineri.
- Cel mai important obstacol este instabilitatea politică internă, care influențează politica externă. O instabilitate politică internă frânează reformele și trenează dialogul extern.
UE a fost pe parcursul timpului unul dintre cei mai de încredere și mai fezabili parteneri ai Republicii Moldova, care a venit mereu în ajutor. Noi avem de făcut temele pentru acasă nu pentru a raporta la Bruxelles, ci pentru a aduce cetățeanului sentimentul că lucrurile se schimbă. Și astfel, integrarea europeană va veni de la sine.”
În prezentarea sa, Peter Michalko Șeful Delegației UE în Republica Moldova a precizat că: „Agenda integrării europene a Republicii Moldova este văzută ca un șir de speranțe și dezamăgiri. În 2018 am crezut că va fi momentul de jos în relația dintre Republica Moldova și UE. Dar se pare că în prezent se fac eforturi mari de o anumită parte a clasei politice de la Chişinău de a ajunge într-o situația și mai proastă decât atunci. În 2018 UE a reacționat foarte tranșant. Acum însă se riscă un efect de oboseală, mai ales când vedem aceleași figuri nocive din trecut și faptul că reforme făcute cu greu riscă să fie aruncate la coșul de gunoi. Desigur că vom continua să reacționăm și să folosim pârghiile pe care le avem la îndemână, de la dialog politic la asistență pentru oameni. Dar trebuie să se înțeleagă că Republica Moldova trebuie să folosească șansele și să lase în trecut frânele care există în relația cu UE. Am văzut că sunt mari speranțe legate de faptul că, aparent, cetățenii înțeleg ce sunt valorile europene. UE a arătat că este aproape de oamenii din Republica Moldova, că îi susține. Echipa Europa a oferit asistența mare și în criza Covid, și în alte proiecte pentru economie și oameni.
De ce simt o anumită dezamăgire?
Au existat unele ferestre de oportunitate, momente de recuperare a speranței oamenilor că schimbările pozitive sunt posibile. Unul dintre aceste momente a fost pe 14 iunie – când persoanele care fuseseră aduce în fața instituțiilor statului și împiedicau transferul pașnic al puterii au plecat în mai puțin de o oră. Am convingerea totuși că aceste ferestre nu s-au închis.
Modul în care se fac relațiile netransparente – am subapreciat capacitatea forțelor obscure de a găsi limbă comună – de la trafic de influență la subminarea instituțiilor.
Practicile pe care credeam că sunt lăsate în spate sunt readuse – intrarea cu forța în instituții, folosirea instanțelor de judecată pentru tranzacții netransparente, impunitate la nivel înalt. Pe lângă celebrele „frauda bancară” și landromat-ul, am o dezamăgire profundă este legată și de modul în care a fost tratat cazul expulzării profesorilor turci – cazul a demonstrat că legea în Republica Moldova nu este mai presus decât indicațiile verbale.
Am speranță totuși că societatea din Republica Moldova va alege calea cea bună pentru dezvoltare. Discursul de ură și geopolitica nu funcționează ca în trecut, Lupta cu corupția, nivelul de trai și viitorul copiilor par să conteze pentru oameni mai mult ca în trecut. Inclusiv în domeniul luptei cu corupția, reformei în justiție și economie cetățenii înțeleg cât de importante sunt valorile europene.
Alt motiv de speranță este și capacitatea de mobilizare a unor categorii de populație, inclusiv a diasporei care a demonstrat mobilizare la vot și care susține acest stat prin munca ei și prin transferuri; tineri cărora le pasă de viitorul lor și a țării. Indiferent de etnie, oamenii încep să înțeleagă că interesul lor este viitorul mai bun și o țară în care să se simtă liberi și prosperi și unde se pot baza pe sistemul de justiție. Aspectele pozitive sunt mai puternice decât cele negative. Cei pozitivi sunt cu zecile de mii, iar cei care ancorează țara în sărăcie și corupție sunt unități. Cu cât vocea primilor este mai puternică, cu atât forța oligarhilor și a corupților se reduce. UE va continua să fie alături de voi.”
Nils Schmid, Membru al Bundestagului, Comisia pentru Politică Externă a susținut că: „Victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale a fost una încurajatoare, dar este nevoie de un consens național în Republica Moldova pentru integrarea europeană. În Republica Moldova sunt probleme mari în domeniul reformei justiției, corupției, în elucidarea jafului din sistemul bancar. Reformele europene trebuie relansate în Republica Moldova, iar UE și Germania pot să ajute prin implementarea reformelor cheie – în justiție, în administrarea fiscală, în sistemul bancar și de securitate. Este un proces care ea timp, dar UE este gata să ajute. Este cheia pentru a transforma societatea Republicii Moldova și a atrage investitori. Suportul UE orientat către îmbunătățirea vieții oamenilor de rând. Este bine că mulți oameni la ultimele alegeri au votat nu geopolitic, ci din raționamente economice. Europa trebuie să performeze în viața reală a moldovenilor și să arate că valorile europeană contează și că ele îmbunătățesc standardele de viață. Pentru reforme este nevoie de un parlament puternic. Parlamentul trebuie să fie parte a procesului de separare a puterilor și să lucreze eficient.”
Ion Sturza, Președintele Asociației pentru Politică Externă (APE), fost prim-ministru al Republicii Moldova a remarcat faptul că: „Noi azi suntem pentru UE mai degrabă un furnizor de probleme, inclusiv pentru securitatea regională. Să ne facem tema pe acasă, să prindem acest val de schimbare, să măturăm clasa politică din trecutul nostru curent care s-a compromis total și să demonstrăm Uniunii Europene că suntem un partener de încredere și avem capacitatea de a deveni un stat modern și funcțional. Și atunci integrarea europeană va veni de la sine. Ultimele alegeri din Republica Moldova au demonstrat că și clasa politică nouă vrea alte valori, și cetățenii vor să fie guvernați altfel. Republica Moldova are șanse, pe termen lung – este stat european, are o populație educată, iar valorile europene sunt specifice pentru noi”.
