Panelul III al Forumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova a fost dedicat unui subiect de actualitate: ”Consolidarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Estic”.
Moderatorul acestui panel Victor Chirilă, Director Executiv APE a abordat împreună cu experții invitați o serie de întrebări printre care:
- De ce UE ar trebui să devină mai ambiţioasă cu privire la dimensiunea de securitate a Parteneriatului Estic?
- Este UE pregătită să vorbească în limbajul puterii în Europa de Est, devenind mai geopolitică și dezvoltând parteneriate de securitate mai puternice cu vecinii săi?
- Care ar trebui să fie principalele obiective/domenii de acţiune ale potenţialelor parteneriate de securitate dintre UE și vecinii săi?
- Sunt Moldova, Ucraina și Georgia gata să pledeze împreună pentru un Parteneriat de securitate cu UE?
Nicu Popescu, Fostul ministru de externe al Republicii Moldova a menționat că: „Dacă nu există securitate, agenda economică și socială nu este în măsură să transforme societatea într-o manieră sustenabilă. Iată de ce UE trebuie să consolideze aspectul de cooperare de securitate cu țările Parteneriatului Estic, în special cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Politica de vecinătate a UE, prin Parteneriatul Estic, a obținut mai multe succese mai ales în Republica Moldova, Ucraina și Georgia – Acordul de Asociere, liberă circulație, mai multe proiecte în domeniul energetic, Acordul de Liber Schimb… Sunt câteva direcții în care UE a ajutat țările noastră să devină mai reziliente, mai de succes.
Eka Tkeshelashvili, fosta ministră de externe și vice-premier a Georgiei a subliniat faptul că: „Rusia a folosit dimensiunea securității pentru a submina democrația în țările Parteneriatului Estic și în consecință nu avem acum democrații funcționale, nu avem un sistem electoral corect, nu avem o luptă eficientă anti-corupție. Consolidarea parteneriatului de securitate cu UE, de rând cu combaterea corupției, este o componentă vitală pentru promovarea reformelor democratice și consolidarea rezilienței țărilor noastre – a Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. Inițial, atunci când a fost lansat Parteneriatul Estic, UE a mers pe ideea de a nu radicaliza Rusia, s-a crezut că dacă UE nu va participa la cooperarea pe securitate, atunci Parteneriatul Estic ar putea să nu între pe dimensiunea geopolitică și ar avea o rezistență mai mică din partea Rusiei. Dar s-a văzut că această strategie nu a mers și a dus, din contra, la o agresivitate mai mare a Rusiei în regiune, prin conflicte directe sau războaie hibride în țările Parteneriatului Estic.
Fritz Felgentreu, Purtător de cuvânt pentru politica de securitate și apărare al Grupului parlamentar SPD în Bundestagul german, președinte al Forumului germano-moldav, a evidențiat faptul că: „E foarte corect ca perspectiva de dezvoltarea a statului să fie conectată cu aspectul de securitate. UE deja acordă multă asistență pentru consolidarea anumitor aspecte conectate cu securitatea în regiunea Parteneriatului Estic – pentru lupta anticorupție, consolidarea poliției și lupta împotriva crimei organizate. Ce poate face mai mult UE pentru a asigura mai multă securitate în regiune? UE se află abia la etapa incipientă în privința formulării unei idei despre ce ar însemna acest parteneriat de securitate. În trecut era vorba despre securitatea externă a UE, care este parțial de competența NATO, inclusiv în zona Parteneriatului Estic. Așa era în trecut și abordarea s-a dovedit a fi insuficientă. SUA nu mai sunt atât de mult angajate în asigurarea securității UE. Turcia, Rusia, Arabia Saudită au tendință să acopere golul apărut. Dar UE este abia la etapa incipientă în drumul său de a învăța „limbajul puterii”. Pentru mulți europeni faptul că trebuie să privească către Est sub acest aspect al securității este o noutate. La nivel european este nevoie inclusiv de instituții noi pregătite să gestioneze aceste aspecte, legate de cooperarea militară, de securitate, de inteligență, și care nu există în prezent.”