La data de 19 martie, Asociația pentru Politica Externă (APE) a desfășurat o dezbatere online intitulată „Scenariul Parteneriatului Estic 2030: Moldova la răscruce de drumuri”, la care au participat Wojciech Przybylski, redactor-șef al Visegrad Insight și președinte al Consiliului de administrație al Fundației Res Publica; Natalia Stercul, Directoare de Programe (APE); Iulian Groza, Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE); și Dionis Cenusa, cercetător la Institut für Politikwissenschaft, Universitatea Justus-Liebig (Giessen, Germania). Dezbaterea a fost moderată de Victor Chirilă, Director Executiv al Asociației pentru Politică Externă.
La începutul dezbaterii, W. Przybylski a revizuit raportul „Estul viitorului european: patru scenarii pentru Parteneriatul Estic 2030”. Potrivit acestuia, procesul de integrare europeană și transatlantică „a tremurat”, deci nu există o claritate a ceea ce se va întâmpla în următorul deceniu. W. Przybylski a afirmat că principalul obiectiv al lucrării a fost să analizeze cele mai posibile rezultate și tendințe și să le transforme în scenarii, numindu-l un efort al societății civile de a face dezbaterea publică mai bine informată.
Patru scenarii care sunt, după spusele vorbitorului, încă valabile după pandemia COVID-19, sunt: Integrarea Pragmatică; Hegemonie Rusă Revizuită; Pivotul UE către Moscova; și Emanciparea Civică. Expertul a menționat, de asemenea, că integrarea ulterioară poate fi încetinită de faptul că unele țări din Parteneriatul Estic sunt în mod evident înaintea altora, în timp ce Rusia rămâne, de asemenea, un factor deranjant, chiar dacă este tulburată din punct de vedere politic și economic. Potrivit lui W. Przybylski „lumea are nevoie de democrație”, iar ultimii ani au arătat succesul democrației. În ceea ce privește raportul, expertul a menționat, de asemenea, că acesta a fost conceput pentru a ajuta țările din UE și Parteneriatul Estic să structureze discuția pe baza scenariilor propuse, dar ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare faptul că există cu siguranță posibilitatea apariției unor lebede negre. În ansamblu, W. Przybylski a susținut că aceste scenarii pot ajuta la „pregătirea pentru rău și lucrarea spre bine”.
Directorul Executiv al IPRE, Iulian Groza, promovând ideea de resetare a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, a menționat că mediul general din Europa se schimbă, abordând problemele legate de următorul summit al Parteneriatului Estic. El a subliniat, de asemenea, că problema securității este din ce în ce mai prezentă în discuțiile UE și a menționat în acest sens tendința de a lua în considerare autonomia strategică a UE. În opinia domnului Groza, UE încearcă să se adapteze noilor provocări și mediului în schimbare, acordând o atenție sporită problemelor de securitate, aducând în același timp programele UE de ajutor pentru pandemie și ajutorul acordat țărilor din Parteneriatul Estic în acest cadru.
Potrivit domnului Groza, digitalizarea, green deal și centrarea pe oameni sunt în prezent principalele concepte pentru Parteneriatul Estic. Expertul a dezvăluit, de asemenea, inițiativele recente de creare a rețelei de grupuri de reflecție privind Parteneriatul Estic ca o dovadă că UE își caută ideile. Rusia este considerată de către vorbitor o provocare pentru o integrare suplimentară în regiune. În această privință, Iulian Groza a menționat că toate cele trei țări (Moldova, Ucraina și Georgia) din Parteneriatul Estic se confruntă cu provocări diferite, dar el nu este în favoarea ideii de a reduce numărul de membri al parteneriatului Estic la trei. Astfel, expertul afirmă că toate țările sunt afectate de corupție, de un sistem de justiție ineficient și de politicienii sponsorizați de Kremlin. Prin urmare, accentul principal pentru țările Parteneriatului Estic ar trebui să fie ridicarea statului de drept și a instituțiilor eficiente și tăierea legăturilor de influență externă care reprezintă o amenințare la adresa securității și democrației.
Directorul de programe APE, Natalia Stercul s-a concentrat asupra scenariilor orientate către Republica Moldova, afirmând, de asemenea, la începutul discursului că „trebuie să ne concentrăm atenția asupra celor mai bune practici”. Experta a descris fiecare scenariu, în special din perspectiva Moldovei, în cadrul platformei Parteneriatului Estic.
Scenariul de Integrare Pragmatică, potrivit lui N. Stercul, reprezintă un interes specific pentru Moldova. Menționând consecințele pandemiei, vorbitoarea a subliniat cât de important este ajutorul UE din acest punct de vedere. De asemenea, dna Stercul a menționat unele programe ale UE care vizează Republica Moldova, precum Programul UE pentru Moldova Agricolă, Contractul de reziliență Covid-19 pentru Moldova și altele, descriind cât de benefică este colaborarea cu UE pentru Moldova.
Al doilea scenariu – Hegemonia Rusă Revizitată, potrivit expertei, este cel mai pesimist, dar plauzibil. Ea a subliniat că Rusia își exercită influența în toată Europa de Est, ținând cont de războiul aflat în curs în estul Ucrainei, de peisajul dramatic din Caucaz, de prezența militară rusă în Karabah, care reprezintă victoria geopolitică a Rusiei, de crizele politice din Georgia și de protestele antirusești din Georgia, Sprijinul rus pentru regimul lui Lukașenko, în ciuda protestelor masive ale populației, prezența militară rusă în Transnistria. “UE trebuie să dezvolte o poziție mai clară în ceea ce privește Rusia”, a afirmat Natalia Stercul.
Comentând cel de-al treilea scenariu – Pivotul UE către Moscova, dna Stercul a declarat că relații mai strânse ale UE cu Rusia vor duce la perioada de instabilitate. În cazul Moldovei, creșterea influenței politice din Rusia este o problemă. Cu toate acestea, Rusia este unul dintre principalii parteneri economici și este important ca Moldova să dezvolte relații cu Rusia în acest domeniu. Astfel, al treilea scenariu nu dă prea multă speranță Moldovei, deoarece majoritatea problemelor politice și social-economice vor rămâne neschimbate.
Expertul descrie al patrulea scenariu – Emanciparea Civică, ca fiind unul mai optimist, care oferă o mulțime de posibilități. „Activismul civic este o parte foarte importantă a procesului democratic, de aceea ar trebui acordată o atenție sporită activismului civic și solidarității” – a spus dna Stercul și a subliniat că UE ar trebui să implice mai mult țările din Parteneriatul Estic în mecanismul de protecție civică al UE.
Cercetătorul Dionis Cenușă a subliniat că este necesar să se recunoască faptul că UE nu înțelege pe deplin ce abordare ar trebui să aibă asupra regiunii. Potrivit vorbitorului, Balcanii de Vest și Europa de Est sunt destul de asemănătoare în multe privințe. Domnul Cenușă consideră că UE s-a concentrat prea mult pe stabilitate și nu a impulsionat suficient pentru mai multe reforme ale statului de drept în aceste țări. Potrivit acestuia, UE continuă să facă aceleași greșeli în regiune. În opinia sa, UE trebuie să extindă utilizarea condiționalității inteligente pentru promovarea reformei cruciale a statului de drept și a justiției în țările Parteneriatului Estic. Mai mult, el crede că UE se concentrează mai mult pe cantitate și mult mai puțin pe calitatea reformelor. Expertul consideră că, dacă Acordul de asociere urmează să fie îndeplinit, toate legile armonizate cu legislația UE trebuie, de asemenea, să fie puse în aplicare.
Potrivit domnului Cenușă, statul de drept este un concept foarte general și uităm uneori oamenii care se află în spatele acestuia, precum judecătorii, procurorii etc. Prin urmare, expertul consideră că orice stat semnificativ de drept și reforma justiției trebuie să fie a precedat, în primul rând, reformarea instituțiilor care sunt însărcinate cu implementarea acestor reforme. „Trebuie să începem de la zero”, a afirmat dnul Cenușă.
Vorbitorul a menționat, de asemenea, că Rusia este încă influentă în regiune, dar autoritățile ruse trebuie să se bazeze din ce în ce mai mult pe puterea dură, deoarece Moscova rămâne fără instrumente ușoare, în timp ce Bruxellesul poate implementa puterea soft și o poate diversifica. El și-a exprimat opinia că statelor membre ale Parteneriatului Estic ar trebui să li se ofere mai mult sentiment de participare la procesul decizional al UE (cum ar fi, de exemplu, devenirea statelor observatoare sau aderarea la unele instituții europene).
Expertul consideră, că UE ar trebui să fie mult mai vizibilă în regiune și trebuie să întreprindă o comunicare onestă despre realizările și greșelile Parteneriatului Estic. Dnul Cenușă a menționat că „tratăm integrarea europeană ca pe o vacă sfântă”, afirmând că greșelile integrării europene ar trebui discutate, iar lecțiile ar trebui învățate de la acestea. Potrivit expertului, este nevoie de o gândire mult mai critică și în acest domeniu.
Evenimentul a avut loc cu suportul Visegrad Insight și Fondul Mării Negre pentru Cooperare Regională al German Marshall.
