Analiză CRPE – APE: Evaluarea Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova (2010 -2021) – contribuția societății civile

Decembrie, 2021

Autori: Victor Chirilă, Bianca Toma, Alexandru Damian.

Parteneriatul Strategic România – Republica Moldova este unul din cele mai ambițioase planuri de politică externă românească, iar felul în care acesta avansează, reușește sau eșuează, este un bun barometru al capacității noastre ca țară de a juca un rol important regional și european. Mai mult, împlinirea a 10 ani de parteneriat în 2020, însoțită de schimbări politice și evoluții geopolitice semnificative, sunt un bun prilej de evaluare a ceea ce a funcționat sau nu în agenda bilaterală.

Centrul Român de Politici Europene și Asociația de Politică Externă din Republica Moldova și-au propus o evaluare independentă din partea societății civile a parteneriatului cu ajutorul nemijlocit al unei comunități de experți, oficiali de rang înalt, decidenți, de la București și Chișinău. Ne-am propus  astfel să evidențiem direcțiile și măsurile Parteneriatului Strategic care au funcționat satisfăcător, ce ar putea fi îmbunătățit și, poate cel mai important, prioritățile în care cele două părți trebuie să se implice pe viitor pentru a orienta acest document strategic spre acele nevoi urgente ale Chișinăului.

Evaluarea generală

În pofida unei agende bilaterale ambițioase, extinse, cu multe nevoi și oportunități adresate, acțiunile și cooperarea bilaterală nu și-au atins pe deplin potențialul, așa cum au fost ele promovate ca parte integrantă a Parteneriatului Strategic, rezultă din cercetarea CRPE – APE. Sincopele în realizarea obiectivelor asumate la nivelul parteneriatului dintre cele două țări sunt în continuare vizibile, în timp ce multe proiecte bilaterale strategice au întârzieri semnificative.

Realizări importante ale Parteneriatului Strategic

 Proiecte concrete, majore, de infrastructură și cele foarte necesare la nivelul comunităților locale, precum gazoductul Iași – Ungheni care ar conecta Republica Moldova la piața europeană de energie și i-ar asigura independența energetică,  programul de reabilitare a 1.000 de grădinițe sau Proiectul Național Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). Au mai fost menționate, printre realizările Parteneriatului Strategic, de o parte dintre respondenții la această cercetare, bursele de studiu în învățământul preuniversitar, universitar și postuniversitar oferite cetățenilor moldoveni, donația a 196 de microbuze școlilor din toate raioanele Republicii Moldova, ajutorul pentru reabilitarea infrastructurii școlare și a unor obiective culturale.

 Principalele obstacole și carențe

Voința și direcția date de factorul politic și, în special, inconsecvența puterii politice de la Chișinău sunt văzute, de majoritatea experților intervievați, ca principale obstacole  în progresul obiectivelor Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova. Alte opinii, minoritare,  menționează însă aspecte relevante care ar trebui luate în considerare în rediscutarea direcțiilor viitoare ale parteneriatului: dominația și influența mass-media rusească a spațiului informațional al Republicii Moldova cu impact asupra vizibilității suportului oferit de România, dar și colaborarea slabă, și, deseori, influențată de preferințe politice. Respondenții au subliniat accentul redus pus pe combaterea corupției și susținerea unor instituții funcționale la Chișinău, dar și lipsa unor poziționări relevante ale Bucureștiului atunci când, la Chișinău, puterea politică s-a îndepărtat de orice principiu al bunei guvernări.

Pașii următori

 Cele mai importante provocări la care Parteneriatul Strategic ar trebui să răspundă în viitor sunt: (i) cooperarea economică – în special refacerea post pandemia COVID-19, (ii) dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură (rutier, feroviar, conexiuni aeriene) și proiectele din sectorul energetic și (iii) securitatea, au indicat, pentru fiecare domeniu, jumătate din respondenți. Marile proiecte strategice trebuie însă asumate cu un plan clar de acțiuni și indicatori de monitorizare pentru a putea fi urmărite și evaluate indiferent de ceea ce se întâmplă din punct de vedere politic în cele două țări.

În domeniul securității așteptările sunt multiple: de la o abordare mai activă și aplicată a problemei transnistrene până la combaterea dezinformărilor dinspre Kremlin sau cooperarea militară. Este de așteptat, așa cum arată majoritatea experților, ca securitatea să devină una din prioritățile Parteneriatului Strategic. Sunt menționate direcții concrete de acțiune precum telecomunicațiile, cu infrastructură critică sau transfer de know how către Republica Moldova. România trebuie să-și asume un rol mult mai vizibil în oferirea de suport în domeniul securității cibernetice, atât din punct de vedere al protejării sistemelor critice, cât și în combaterea dezinformărilor care invadează Republica Moldova dinspre Federația Rusă.

Raportul complet poate fi accesat aici.

Această evaluare, realizată de Centrul Român de Politici Europene și Asociația pentru Politică Externă, este sprijinită de programul Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund.