Vitalie GUȚU,
ZONA DE SECURITATE.MD
Problema refugiaților ucraineni rămâne una extrem de actuală chiar și după 300 de zile de lupte care se dau în Ucraina, odată cu invazia Federației Ruse în țara vecină. Punctele de pe „harta” amplasării refugiaților pe teritoriul Republicii Moldova sunt diverse. În materialul nostru ne oprim la câteva dintre acestea, care se află în perimetrul Zonei de Securitate și în regiunea transnistreană.
DIN CALEA RĂZBOIUL PENTRU… LINIȘTE
Violeta este din Odesa. Femeia împreună cu fiica și mama sa au fugit din calea războiului imediat ce a rușii au invadat Ucraina. Fără să stea mult pe gânduri, Violeta a decis că cel mai apropiat drum spre… pace este Republica Moldova. Ea recunoaște că atunci a acționat la emoție și abia ulterior, în drum spre hotar a început să-și facă griji. „Dacă nu ne vor permite să trecem granița, ce ne facem?”. Fiica Violetei avea doar certificatul de naștere, iar mama ei doar actul de identitate inter. Numai eroina noastră avea pașaport pentru călătorii în afară. Abia acum, Violeta ne povestește că autoritățile din Republica Moldova au dispus că femeile și copiii ucraineni pot traversa granița cu Republica Moldova doar în baza unui act de identitate pe care îl au asupra lor.
„La traversarea hotarului nu am întâmpinat nicio dificultate. Noi am venit aici pe data de 18 martie, exact când practic a început totul pe 24 februarie (n.r. Rusia a invadat Ucraina). Copilul avea doar certificatul de naștere, mama mea avea pașaport ucrainean. Aveam emoții. Credeam că nu ne vor permite să trecem granița. A fost totul bine, la hotarul cu Moldova toți au avut o atitudine bună”, ne povestește cu lux de amănunte refugiata din Ucraina.
Familia Violetei a ales să se adăpostească în regiunea trasnnistreană. Asta pentru că, ne spune femeia, aici au câteva rude, chiar dacă sunt îndepărtate. Tânăra mamă declară că s-au integrat foarte repede. „Toți cu care am interacționat au o atitudine înțelegătoare și nu doar că ai statut de refugiat”, mai spune Violeta.
VOLUNTARII DIN REGIUNE, PRIMII AU VENIT ÎN AJUTOR
De la primele ore de când au ajuns în regiunea transnistreană, familia Violetei a beneficiat de ajutorul volunatarilor. Aceștia din urmă le aduceau produse alimentare, de igienă și alte tipuri de produse de primă necesitate. Refugiata din Ucraina recunoaște că ajutorul din regiunea transnistreană pe care îl primește și azi: fie produse sau servicii se datorează donatorilor europeni.
„Pentru refugiați, după mine pentru că am copil, trebuie să avem produse alimentare, produse igienice. Trebuie să precizez că, fără ajutorul voluntarilor și organizațiilor care ajută refugiații, noi aici nu am fi rezistat. De asemenea, avem ajutor financiar din partea ONU. Datorită acestui spirijin, noi aici putem închiria locuință. Crucea Roșie ne-a ajutat, ne-a oferit diverse vouchere. Asociația Sănătate și Sport ne ajută pe partea asistenței medicale. Copilul meu a avut probleme cu dinții și pe noi ne-au ajutat cu stomatologul. E bine. Noi am beneficiat și de asistență juridică”, recunoaște Violeta.
Și Olga Ostahova din Odesa s-a refugiat în luna martie, la Tiraspol. Ea a venit prin Palanca, iar drumul de la Odesa până în Republica Moldova a durat aproximativ 5 ore. Nici Olga nu a întâmpinat nicio dificultate la trecerea graniței. Femeia declară că a revenit la baștină, pentru că ea este născută în regiune și i-a fost mult mai ușor să se integreze în comunitate. Mai complicat le-a fost celor doi copii ai Olgăi, care de la început erau mai timizi și doreu să meargă înapoi acasă, la Odesa.
GESTIONAREA CRIZEI REFUGIAȚILOR ÎN ZONA DE SECURITATE
Pentru valul de refugiați ucraineni nu a fost pregătit nimeni, implicit Republica Moldova. Totuși, odată cu primele persoane care au trecut hotarul țării noastre, responsabilii s-au mobilizat și au început să se implice la gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. Același lucru s-a întâmplat și în localitățile din Zona de Securitate.
BANCA DE DATE DIN REZINA
În raionul Rezina – limitrof cu regiunea transnistreană – s-au refugiat ucraineni și până la ora actuală sunt sub o sută de oameni din țara vecină care se adăpostesc în oraș și pe aproximativ 120 de refugiați sunt în alte localități din raion. În prima perioadă, când a fost atestat cel mai mare flux de refugiați ucraineni, Rezina a încercat să facă față situației, doar că au apărut anumite problem de comunicare între administrațiile publice locale: primăria orașului și Consiulul Raional Rezina, a declarat pentru zonadesecuritate.md, edilul Rezinei, Simion Tatarov.
„Eu personal și colegii mei când am văzut ce se întâmplă în Ucraina am rămas șocați. Astfel, odată ce am primit primii refugiați în Rezina, am creat un chat pe Watshapp. Cum apăreau primele informații despre refugiați care solicitau destinația Rezina, eu vedeam în acest chat și totodată am făcut o bancă de date, de informații cu locuitorii orașului prin care am început să vedem cine poate caza refugiații. Am distribuit refugiații reieșind din necesitățile lor, din numărul lor, reieșind din segmental de vârstă, inclusiv de preferințele lor. Avem refugiați tocmai din Harkov, care s-au născut în Rezina. Geografia refugiaților era foarte mare: Harkov, Cernigov, Odesa, Nicolaev, Kiev, Herson, Topoli etc.”, ne explică primarul orașului Rezina.
„Actualmente, potrivit autorităților toți refugiații sunt cazați în familii. ”Inițial era vorba ca printr-o decizie a Consiliului raional refugiații să fie cazați la Tabăra de Vară din Rezina, dar nu s-a realizat acest lucru. A rămas la nivel de declarație. Consiliul raional Rezina a boicotat și asta e un fapt împlinit. S-au sabotat toate deciziile CSE în privința refugiaților”, susține Tatarov.
Autoritățile orașului Rezina spun că se implică și azi în gestionarea refugiaților. Sunt oameni care beneficiază de ajutor financiar de la stat și de la diverși donatori, dar deja sunt și ucraineni care se angajează în câmpul muncii din Rezina. “Avem o locuitoare din orașul Kramatorsk a fost dispusă să fie angajată la Serviciul Comunal din Rezina”, declar edilul.
TRANSNISTRENI cu cetățenie ucraieană se dădeau drept REFUGIAȚI
În prima perioadă a crizei refugiaților s-au atestat situații în care cetățeni din stânga Nistrului, deținători și ai cetățeniei ucrainene se dădeau drept refugiați pentru a putea beneficia de ajutor material.
„Noi avem o situație mai delicate. Locuitori din stânga Nistrului, care au cetățenia Ucrainei. Și unii dintre ei o făceau pe șmecherii și veneau după ajutoare. Specialiștii noștri au fost instruiți ca să le verifice pașapoartele: ștampila de intrare prin punctele de trecere a frontierei. Unii veneeau cu pașaport ucrainesc, dar nu declarau că sunt cetățeni ai PMR. Am oprit, i-am avertizat: care sunteți deținători de cetățenie ucraineană, dar sunteți din orașul Rîbnița sau alte localități din stânga Nistrului și ați venit să beneficiați de rând cu cei care cu adevărat au fugit din calea războului. Nu încercați să ne mințiți și în afară de asta vă dăm pe mâna poliției”, conchide edilul orașului Rezina.
Referindu-se la aspectele care ar trebui să fie îmbunătățite în eventualitatea unui nou val de refugiați, autoritățile locale din Rezina susțin că o soluție imediată nu poate fi identificată. Cert este că experiența priun care au trecut a fost un test pentru toată lume.
„O soluție imediată nu pot să identific. Eu regret că, Consiliul Raional care este prorprietarul imobilului und ar putea fi ușurel primiți refugiați. Noi ca primărie am putea să ne angajăm eforturile și ca din bugetul orășenesc să le ajutăm ca să se descurce și să facem față. Nu este o colaborare, este o boicotare”, ne mai spune Tatarov.
FIECARE REFUGIAT, INTRODUS ÎNTR-UN REGISTRU DE EVIDENȚĂ LA ASITENȚA SOCIALĂ
Orice refugiat ucrainean aflat pe teritoriul raionului Rezina este introdus înt-o bază informațională de date. Acest lucru permite atât autorităților să gestioneze mai bine situația, dar și refugiaților le este convenabil și ușor ca să știe căror responsabili să se adreseze.
„În primul rând i-am luat la evidență. Am întocmit un registru de evidență al refugiaților pe teritoriul orașului Rezina. Am făcut o listă de necesitățile fiecărui refugiat. La fel se adresează și azi, ei ne sună. Acum de la Orhei li se cere un act confirmativ, care să demonstreze că locuiesc într-adevăr în oraș ca să poată beneficia de cardul de ajutor financiar”, ne povestesc asistenții sociali din cadrul Asistență Socială Rezina.
PRIMII CARE S-AU IMPLICAT AU FOST VOLUNTARII
Un rol important în tot cee ace înseamnă gestionarea crizei refugiaților l-au jucat voluntarii. Este și cazul Asociației Obștești NUFĂRUL din Rezina care are o experiență bogată în desfășurarea activităților de voluntarioat. Liuba Stavinschi, administratoarea Asociației Obștești NUFĂRUL din Rezina susține că pe data de 28 februarie, au făcut un anunț către membrii Asociației Obștești NUFĂRUL, către agenți economici, către toată comunitatea care dorește să se implice, să doneze atât obiecte de uz casnic, haine, produse alimentare.
„Am făcut o conexiune cu o rezineancă care de mult timp se află în Italia. Dânsa s-a organizat cu câteva doamne din Italia și au trimis o remorcă plină de material. Ne-a ajutat un paroh din Solonceni, care se află tot în Italia și ne-a ajutat. Noi am cooperat: societatea civilă cu agenți economici”, mai spune Stavinschi.
Președinta A.O. NUFĂRUL ne povestește că, refugiații din Ucraina aveau nevoie nu doar de lucruri material, ci și de ceva spiritual.
„Am organizat o întâlnire de suflet, în cadrul cenaclului musical-literar LA STEAUA. Am organizat această întâlnire pentru refugiații din Ucraina. Am discutat, am încercat să le creăm o atmosferă de bine. Am confecționat mărțișoare și le-am împărțit pe stradă. Am mobilizat comunitatea astfel și am prevestit pacea”, ne-a mărturisit Liuba Stavinschi.
O statistică a asociației este că A.O. NUFĂRUL a ajutat 119 refugiați, în perioada 25 februarie – 19 aprilie. Aceștia au fost cazați în satele Solonceni, Cinișeuți, Țîpova. 79 de maturi și 17 copii.
IMPLICAREA AVOCATULUI POPORULUI
În toată această perioadă, sitauția refugiaților ucraineni se află și în vizorul Oficiului Avocatului Poporului, din optica drepturilor omului. Angajații Oficiului Avocatului Poporului au efectuat mai multe vizite de monitorizare la centrele de plasament temporar pentru persoanele refugiate și punctele de trecere a frontierei de stat. S-au atestat și anumte carențe.
Spre exemplu, într-o altă localitate din Zona de Securitate, mai exact în satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, la Centrul de plasament temporar s-a constat carențe cu privire la asigurarea calității alimentelor, asigurarea produselor igienice tuturor beneficiarilor, precum și atitudinea ostilă a conducerii Centrului față de refugiați. Reprezentanții Oficiului ne-au declarant că, în cele din urmă, la 22 iunie 2022 Avocatul Poporului (Ombudsmanul), Ceslav Panico, a solicitat intervenția Ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în vederea asigurării drepturilor refugiaților plasați în Centrul de plasament temporar din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, în scopul soluționării problemelor depistate în urma monitorizării. Ca rezultat, după verificarea activității Centrului, de către Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei din raionul Ștefan-Vodă, s-au întreprins remanieri de personal în cadrul Centrului și multe din problemele refugiaților au fost soluționate, iar conlucrarea dintre beneficiari și conducerea nouă și personalul centrului este una respectuoasă bazată pe respectarea drepturilor omului. Beneficiarii din propria inițiativă se implică în diferite activități al centrului pentru asigurarea unei atmosfere pozitive și prietenoase
Vitalie Guțu, jurnalist, președintele A.O. Academia de Creație și Inovații. De mai bine de 15 ani profesează jurnalismul de televiziune. Pe parcursul activității sale a fost reporter, editor, producător, director al departamentului Știri și Dezbateri la postul public de televiziune MOLDOVA 1. În 2014 devine corespondent special al TVR 1 la Chișinău, ulterior reporter la TVR MOLDOVA, moderator de talk-show-uri social-politice. Peste 3 ani ajunge director al departamentului Știri la TVR MOLDOVA. În paralel, realizează munca de editor-șef la postul regional de televiziune ELITA TV. Este managerul portalului de știri Moldova9.com. La facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării este lector universitar. Are publicate mai multe articole științifice.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
Articolul este disponibil și pe pagina portalului de știri Nord News din Bălți: https://nordnews.md/cronica-refugiatilor-ucraineni-din-regiunea-transnistreana-si-din-localitatile-din-zona-de-securitate/
