Natalia STERCUL
Asociația pentru Politică Externă a Republicii Moldova
“Moldova – o țară mică cu o inimă mare” – este noul slogan, ce a intrat ferm în circulația internațională de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, devenită o realitate dramatică absolut nouă, ce a schimbat radical și pentru totdeauna nu doar contextul interacțiunii regionale între State și arhitectura securității europene, dar și lumea în general. Moldova a devenit un adăpost sau un punct de tranzit pentru un flux mare de refugiați ucraineni, forțați să își părăsească casele și țara, pentru a-și căuta azil în alte state. Niciodată anterior Moldova nu s-a confruntat cu un aflux de refugiați. Lipsa de experiență în gestionarea unei situații de criză de acest gen lasă, fără îndoială, o amprentă și agravează anumite aspecte problematice în gestionarea crizei refugiaților. În același timp, zvonul despre ”mâna de ajutor” întinsă la timp din partea autorităților Republicii Moldova, disponibilitatea de a ajuta, alături de compasiunea populației și participarea activă a voluntarilor, încă din primele zile ale războiului, în asistența refugiaților, au devenit decisive pentru admirația autentică și formarea unei imagini pozitive a Moldovei într-o situație de criză atât de complexă.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat rapid modul de viață obișnuit al cetățenilor ucraineni și al cetățenilor statelor învecinate. Au ieșit în prim plan problemele gestionării fluxului de refugiați și elaborării unui mecanism adecvat pentru reglementarea crizei în continuă creștere și acordarea asistenței în favoarea cetățenilor ucraineni. Poliția de Frontieră, care se află în prima linie în asigurarea ordinii publice și a controlului circulației la frontiere, a lucrat în regim neîntrerupt și intens în aceste condiții fără precedent. Alături de colaboratorii Poliției de Frontieră, refugiații au fost întâmpinați de către voluntari, care au montat, în apropierea punctelor de frontieră, corturi speciale dotate cu prânzuri și băuturi calde, haine călduroase. Un sprijin semnificativ în obținerea tuturor informațiilor necesare l-a constituit lansarea liniei fierbinți a Poliției de Frontieră, care informează interesații cu privire la regulile de intrare în Republica Moldova, condițiile de traversare a frontierei de stat și circulației refugiaților ucraineni, asigurarea transportului și curselor regulare, traseelor, precum și privind acordarea asistenței necesare pentru refugiați.
Conform Deciziei nr. 3 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 2 februarie 2022, a fost facilitată procedura de traversare a frontierei de stat pentru cetățenii proveniți din Ucraina. Unul din primele puncte ale acestui document a fost crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei pentru coordonarea situației legate de fluxul de refugiați din Ucraina. Au fost deschise centre temporare pentru refugiați, atât de către autoritățile guvernamentale, societăți cu capital predominant, organizații necomerciale, cât și de instituțiile publice din subordinea administrației publice centrale. Toate chestiunile legate de donații și asistența umanitară au fost încredințate pentru gestiune Ministerului Muncii și Protecției Sociale. O atenție deosebită a fost acordată monitorizării fluctuațiilor de prețuri și stocurilor de cereale de pe piețele interne și externe. Au fost luate în considerare diferite scenarii de desfășurare a evenimentelor, inclusiv o criză umanitară și alimentară, pe fondul căreia au fost activ implementate măsuri pentru a răspunde prompt și a susține reziliența prin toate mijloacele posibile.
Problemele de securitate au suscitat o mare îngrijorare. Lipsa unei clarități în prevederea acțiunilor ulterioare ale Rusiei a agravat și mai mult sentimentele de panică bine întemeiate. Mai mult decât oricând, s-a conturat tot mai mult convingerea importanței de a consolida hotarele și zonele de frontieră. În luna martie 2022 Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat Acordul privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) în Republica Moldova pentru perioada 2022-2024, care a deschis posibilitatea pentru patrularea comună și controlul la frontieră. Desfășurarea grupurilor FRONTEX la frontierele moldo-ucrainene și moldo-române a reprezentat un ajutor suplimentar semnificativ din partea Agenției Europene pentru Securitatea Frontierelor Externe, bazat pe necesitatea de intensificare a controlului la hotarele țării după declanșarea războiului.
O problemă, la fel de importantă, a fost lipsa evidentă de resurse interne pentru reglementarea crizei refugiaților și pentru a le oferi acestora asistența necesară. Ajutorul oferit de către partenerii externi a fost decisiv. Astăzi, datorită eforturilor Guvernului Republicii Moldova și sprijinului Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați – UNHCR, Programului Alimentar Mondial – WFP, Organizației Internaționale pentru Migrațiune – IOM, UNICEF, ONG-urilor și altor structuri internaționale, refugiații beneficiază de asistență financiară. De la începutul războiului, peste 92 de parteneri externi au susținut eforturile Guvernului în gestionarea crizei, oferind ajutor atât refugiaților ucraineni, cât și cetățenilor Republicii Moldova care s-au trezit într-o situație critică. Răspunsul Uniunii Europene a fost prompt, oferind Moldovei asistență financiară prin intermediul Programului său ”Măsuri de Consolidare a Încrederii”, implementat de ONU pentru a sprijini răspunsul autorităților și comunităților în asistența refugiaților ucraineni adăpostiți în Republica Moldova pe ambele maluri ale Nistrului. Asistența este oferită atât prin intermediul instituțiilor guvernamentale, cât și prin intermediul ONG-urilor specializate, care reprezintă aproape 75% din toată asistența umanitară.
Remarcabil este și sprijinul Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, care a oferit Republicii Moldova asistență financiară. Conform datelor oficiale disponibile, de această asistență au beneficiat circa 67.000 refugiați. În paralel, Programul Alimentar Mondial a sprijinit familiile de cetățeni moldoveni ce au găzduit refugiați ucraineni. La șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, au fost înregistrate circa 20 mii solicitări de asistență medicală primară, urgentă și de spitalizare. Din acestea, cel puțin 9.201 cazuri erau pentru copii, iar 3.219 – femei însărcinate. Pentru gestionarea crizei refugiaților, Republica Moldova a beneficiat de donații medicale substanțiale, sub formă de echipamente medicale și medicamente necesare pentru a oferi îngrijiri medicale tuturor pacienților, fie ei din Ucraina sau din Republica Moldova. În același timp, o altă problemă este distribuirea neuniformă a ajutoarelor umanitare în zonele rurale și urbane.
Probleme de asigurare a drepturilor și libertăților refugiaților, de către autoritățile naționale, au devenit decisive, la fel ca și gestionarea situației în condițiile decretării stării de urgență în țară. Conform Raportului privind monitorizarea respectării drepturilor refugiaților ucraineni pentru perioada mai-iulie 2022, a fost evidențiat un număr semnificativ de aspecte problematice în gestionarea crizei și situației refugiaților în Republica Moldova. Recomandările elaborate se referă la necesitatea de a introduce unele modificări în legislația națională, menite să ofere protecție suplimentară a drepturilor și libertăților persoanelor strămutate. S-a evidențiat o lipsă de unitate și coordonare în acțiunile autorităților la nivel național și cel local. De asemenea, atragem atenția asupra faptului că acțiunile structurilor de guvernare nu au un caracter strategic.
Este necesar de remarcat lipsa unui nivel adecvat de comunicare între organismele de diferite nivele, ceea ce dă naștere unor probleme în gestionarea crizei refugiaților, inclusiv din punct de vedere al drepturilor omului. Un rol semnificativ în aceste procese este atribuit organizațiilor internaționale, care oferă asistență financiară, precum și sprijin în furnizarea serviciilor sociale în beneficiul refugiaților, furnizarea de alimente, bunuri umanitare, precum și în crearea și întreținerea centrelor de adăpostire temporară. Implicarea statului în aceste procese a fost extrem de lentă. Fundamental este aspectul prevenirii încălcării drepturilor refugiaților și dezvoltarea unor abordări eficiente, din partea autorităților naționale, a procesului de gestionare a crizei. De o elaborare specială au nevoie și problemele de accelerare a reglementării standardelor și procedurilor menite să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal. Numeroasele abateri de la normele legale generale impun o atenție sporită asupra situației persoanelor strămutate, ca urmare a conflictelor armate.
Nu mai puțin important este aspectul privind integrarea refugiaților, introducerea acestora pe piața muncii și asigurarea lor cu mijloacele necesare pentru trai. Un rol important în acest proces l-a avut Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în furnizarea serviciilor de căutare a unui loc de muncă, inclusiv serviciilor de informare, consiliere, orientare și mediere pe piața muncii. Cu sprijinul Cancelariei de Stat și al PNUD, activitatea asociației a contribuit în mod semnificativ la sporirea informării comunității de refugiați privind serviciile de formare profesională și oportunitățile de angajare. De la începutul războiului, 139 angajatori din Republica Moldova au oferit refugiaților ucraineni peste 2.100 de locuri de muncă în domeniul IT, construcții, inginerie, croitorie, comerț, sănătate, educație, alimentația publică și alte domenii de muncă.
Începând cu luna martie, a fost facilitat procesul de angajare pentru refugiații ucraineni. Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, până la 23 septembrie 2022 pe teritoriul Republicii Moldova și-au găsit un loc de muncă 793 cetățeni din Ucraina, dintre care 600 de femei și 193 de bărbați. În capitală și-au găsit un loc de muncă 591 de persoane, în Bălți– 27, în Ungheni – 19, în Cahul – 17. Peste 400 de persoane s-au înregistrat la subdiviziunile teritoriale ale Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a beneficia de asistență în angajarea în câmpul muncii. Acești indicatori se explică prin faptul că majoritatea refugiaților sunt femei și copii. Guvernul a oferit, de asemenea, acces la educație pentru copiii refugiaților. În același timp, rămân încă nerezolvate în totalitate problemele angajării femeilor pe piața muncii din Republica Moldova, problema siguranței femeilor în centrele temporare de adăpost, disponibilitatea unor condiții adecvate de viață, disponibilitatea asistenței și nevoile urgente ale familiilor până la primirea ajutoarelor umanitare.
Astfel, putem concluziona că Guvernul Republicii Moldova a mobilizat toate resursele disponibile pentru gestionarea crizei refugiaților, pentru a le oferi acestora asistența necesară și pentru a reduce presiunea asupra sistemului socio-economic al Republicii Moldova. Politica elaborată la nivel de stat a facilitat, în măsură considerabilă, accesul refugiaților la serviciile sociale disponibile pe teritoriul Republicii Moldova și integrarea acestora în sistemul de protecție socială. Răspunsul lent din partea autorităților la anumite probleme se datorează, în mare măsură, lipsei de experiență în gestionarea și reglementarea crizei refugiaților, dificultăților situației economice pe plan intern, precum și limitelor propriilor capacități și resurse. În procesul de elaborare a unui răspuns activ la criza refugiaților, precum și a abordărilor durabile și consecvente pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu, devine din ce în ce mai evidentă necesitatea folosirii experienței internaționale acumulate, implementării practicilor, politicilor și programelor avansate. Extrem de importantă este consecvența acțiunilor, comunicarea strategică la toate nivelele, coordonarea inițiativelor implementate, precum și solidaritatea și distribuirea responsabilităților.
Natalia Stercul, Director Executiv al Asociației pentru Politica Externă a Republicii Moldova (APE), expert, analist. Timp de mai bine de cinci ani, Natalia Stercul a condus Departamentul de Studii Estice al APE: Ucraina și Rusia. A obținut titlul de Doctor în Științe Politice în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova, conferențiar la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice și Administrative la Universitate de Stat din Moldova. Autoare a numeroase lucrări științifice și studii politice și analitice. Se dedică activității didactice și implicării tinerilor în viața social-politică a statului. În cadrul activității sale, Natalia Stercul colaborează cu organizații nonguvernamentale locale și internaționale, contribuind astfel la pregătirea tinerilor și promovarea unei noi generații de tineri lideri.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
Articolul este disponibil și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/provocari-si-limite-de-oportunitati-in-gestionarea-crizei-refugiatilor-pentru-o-tara-mica-cu-o-inima-mare/
