Victor GAIDEEC, jurnalist, prezentator al portalului de știri Nord News
Anul 2023 a fost marcat de o serie de pericole și amenințări hibride, multe dintre ele având rădăcini în trecut, iar unele dintre escaladând de la începutul invaziei rusești a Ucrainei. Nordul Moldovei rămâne extrem de sensibil la problemele provocărilor hibride, ceea ce agravează o întreagă gamă de tendințe distructive în societate și servește adesea drept unul dintre principalele motive pentru divizarea acesteia, inclusiv pe motive lingvistice. Influența forțelor pro-ruse și a oligarhilor fugari asupra proceselor politice interne din țară a fost o trăsătură caracteristică întregului an și s-a manifestat cel mai clar în timpul alegerilor locale generale.
Diviziunea societății pe linii lingvistice
Datorită faptului că în nordul țării, și în special la Bălți, există un grup mare de vorbitori de limbă rusă și, de asemenea, datorită faptului că o parte semnificativă a locuitorilor de aici simpatizează cu Moscova și sunt nostalgici pentru trecutul sovietic, oamenii reacționează foarte brusc la orice știri și evenimente legate de limba rusă. Aceste sentimente sunt preluate și folosite de politicieni pentru a destabiliza situația și a crește propriile ratinguri. Decizia Guvernului de a aproba modificările legislative, potrivit cărora legile nu vor fi traduse în limba rusă în Monitorul Oficial, a provocat și o nemulțumire larg răspândită în nordul țării. Astfel, știrea de la 1 decembrie în canalul de telegram „Balți Online”, care relatează că Marina Tauber, care activează în municipiul Bălți, s-a opus acestei initiative, a fost susținută de majoritatea covârșitoare a celor care au reacționat la știre.
Această temă este preluată activ de regimul lui Putin. Discriminarea rușilor a fost numită unul dintre motivele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ceea ce creează o amenințare suplimentară la adresa securității și suveranității Moldovei. În acest sens, de menționat că, potrivit materialului de la stopfals.md, cel mai mare număr de plângeri privind discriminarea pe bază de limbă au fost înregistrate de Consiliul Egalității în perioada 2017-2020, când la putere erau socialiști sau coaliții cu participarea acestora. Și la acea vreme, politicienii moldoveni pro-ruși evitau acest subiect.
Activarea forțelor pro-ruse și a oligarhilor fugari
În 2023, se constată o intensificare notabilă a forțelor politice pro-ruse și a oligarhilor fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, asociate cu alegerile locale generale din noiembrie. Epopeea cu membrii partidului Șor, cărora le-a fost interzis să participe la alegeri, merită o mențiune specială. Totuși, oligarhul fugar a creat mai multe partide de rezervă („Șansa”, „Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei”\FASM), și a mai înregistrat, pe lângă Marina Tauber, mai mulți candidați de rezervă pentru postul de primar la Bălți (Victoria Șapa, Arina Corșicova și Anastasia Svetlicinaia). Drept urmare, Tauber și Șapa au fost eliminate înainte de primul tur, iar Arina Corșicova a fost descalificată din turul doi. Anastasia Svetlicinaia și alți trei candidați FASM au ajuns în consiliul municipal Bălți.
Este important de menționat că, în noiembrie, liderul socialist Igor Dodon a vizitat Rusia, în același timp, potrivit jurnaliștilor, cu Ilan Șor, ceea ce poate indica crearea unei coaliții a acestor forțe pro-ruse, crescând gradul de pericol pentru statul moldovenesc. Și nou-numitul primar al municipiului Bălți Alexandru Petcov a permis echipei lui Șor să decoreze una dintre străzile orașului, ceea ce ridică temeri că „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi a fost de acord să coopereze cu un oligarh care se ascunde de justiția moldovenească.
Autoritățile au încercat să lupte împotriva corupției electorale prin organizarea de percheziții, confiscarea de fonduri și, de asemenea, prin adoptarea unor modificări la Codul Electoral care interziceau să candideze membrilor partidului Șor. Comisia pentru Situații Excepționale, după un raport de mai multe pagini privind atacurile asupra Republicii Moldova și interferența Federației Ruse în alegeri, prezentat de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a decis să îndepărteze și partidul Șansă, care era în esență o clonă a partidului Șor, și candidații săi pentru funcțiile de primari din satele Republicii Moldova. Cu toate acestea, un număr de candidați din alte formațiuni de rezervă afiliate lui Șor au reușit totuși să obțină succes la alegeri. Eliminarea partidelor din cursa electorală a dat naștere unor procese îndelungate și îndoieli cu privire la natura democratică a unor astfel de metode, inclusiv din partea partenerilor și instituțiilor occidentale, de exemplu, Comisia de la Veneția. Acest lucru indică faptul că autoritățile moldovenești mai au multe de făcut pentru a contracara finanțarea ilegală și încercările lui Șor, Plahotniuc și ale Moscovei de a sechestra statul.
Subminarea securității Moldovei din cauza neîncrederii populației în Armata Națională
Pe fondul războiului ruso-ucrainean, problemele legate de modernizarea armatei moldovenești sunt foarte sensibile. Acest lucru se simte mai ales în nordul Moldovei, unde mulți cred că țara noastră nu are deloc nevoie de armată. Politicienii pro-ruși participă activ la acest proces. Astfel, după marșul cu torțe al Armatei Naționale de la Bălți și Chișinău, în cadrul luptei politice cu partidul de guvernământ, aceștia au criticat dur acest eveniment, legându-l cu fascismul, astfel programând asocieri negative față de armată. Există, de asemenea, o demonizare activă a NATO, iar orice cooperare între armata moldovenească și partenerii occidentali provoacă reacții negative în rândul multora și aruncă o umbră asupra reputației sale în ochii criticilor. Atitudinea unui grup mare de populație a fost înrădăcinată în faptul că orice tentativă de modernizare este incompatibilă cu statutul de neutralitate. Și înlocuirea echipamentelor vechi este percepută ca înarmarea țării. Armata este unul dintre stâlpii societății care garantează suveranitatea și securitatea Republicii Moldova. Prin urmare, în acest sens, instituțiile de stat ale trebuie să se ocupe de îmbunătățirea reputației și a capacității de luptă a Armatei Naționale.
Răspândirea falsurilor pentru destabilizarea situației
Pe parcursul anului, politicienii pro-ruși, parazitând situația economică dificilă a populației, răspândesc informații false că Moldova cumpără gaz rusesc la prețuri exagerate. Situația a atins apogeul în campania electorală, când a apărut un mit că datorită lui Șor la nordul țării se va putea cumpăra gaz cu 10 lei per metru cub.
De asemenea, trebuie menționat că cel mai popular canal de telegram din nordul Moldovei, „Bălți Online”, distribuie în mod regulat materiale care promovează echipa lui Ilan Șor și discreditează autoritățile moldovenești, inclusiv prin minciuni. Ele continuă narativele Moscovei în războiul ruso-ucrainean, prezentând știri despre Ucraina doar într-un mod negativ. În acest caz, falsurile sunt, de asemenea, folosite destul de des, de exemplu, la 1 decembrie, au fost publicate trei postări despre vizita fictivă a președintelui Radei Supreme a Ucrainei la Bălți, care ar fi creat neplăceri proprietarilor de mașini. Această știre evocă sprijinul unui număr mai mare de abonați care reacționează și comentează, alimentând atitudinea negativă a nordului țării față de Kiev și cea pozitivă față de Moscova. Acest lucru creează și o serie de amenințări la adresa stabilității, mai ales în condițiile în care Kremlinul continuă declarațiile sale agresive împotriva Chișinăului.
Toate cele de mai sus indică faptul că autoritățile moldovenești trebuie să își intensifice în continuare eforturile de combatere a amenințărilor la adresa securității și stabilității, să facă acest lucru mai eficient și mai profesionist, fără a uita cooperarea cu reprezentanții presei și ai societății civile.
Victor Gaideec, din 2021, reporter și difuzor al portalului de știri NordNews.md. Absolvent cu diplomă de licență și master în drept al Universității de Stat Alecu Russo din Bălți. De la începutul războiului ruso-ucrainean, el s-a specializat în tratarea acestui subiect, precum și a problemei amenințărilor hibride cu care se confruntă Republica Moldova.
Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea angajamentului societății civile în protecția securității naționale sub noile amenințări hibride” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO). Opiniile, constatările și concluziile prezentate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat cele ale IWPR sau ale Guvernului Regatului Unit.
Articolul poate fi accesat și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/provocari-de-securitate-in-nordul-moldovei-rezultatele-anului-2023/
