Analize

Reglementarea transnistreană prin prisma interesului național Interesul național suprem al oricărui stat este asigurarea supraviețuirii și securității sale. Punerea în practică a acestui deziderat dominant obligă orice stat să întreprindă tot ce îi stă în...

La 25 de ani de independență, R. Moldova este, mai curând, un stat pierdut în tranziție, purtat la voia întâmplării de curenții geopoliticii regionale. Toate marele sale proiecte – dezvoltarea unei economii de piață...

Berlin și Moscova vorbesc la unison cu privire la reglementarea transnistreană. Ambele capitale se pronunță pentru promovarea politicii ”pașilor mici” de soluționare a conflictului. Aceasta este concluzia care se impune după vizită ministrului de...

Unul dintre subiectele ce au ținut cu sufletul la gură opinia publică internațională în această vară a fost alegerea pe care urma să o facă Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord...

Intrarea în vigoare a Acordului de Asociere (AA), inclusiv a Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Comprehensiv (DCFTA) marchează, cu o irecuperabila întârziere, o noua etapa în relațiile noastre cu UE. AA si DCFTA sunt,...

Victor Chirilă: La rece despre reuniunea 5+2 de la Berlin 1) Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a reușit să negocieze...

Anul 2015 a fost unul pierdut de R. Moldova atât pe plan intern, în temeni de reforme realizate, cât și pe plan extern, în termeni de promovare a intereselor naționale. Furtul bancar, criza politică cronică,...

Noua Politică Europeană de Vecinătate (PEV): elemente esențiale La 18 noiembrie 2015, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Relații Externe și Politica de Securitate, și Johannes Hahn, Comisar European pentru Vecinătatea Europeană și...

În perioada 1 septembrie 2014 și 1 iunie 2015, Asociația pentru Politica Externă (APE) din Moldova și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ambasada Finlandei în Republica Moldova au organizat 20 de seminare/cursuri de instruire în domeniul prevenirii și eliminării discriminării pentru membrii consiliilor raionale, angajații subdiviziunilor consiliilor raionale, ai primăriilor raionale și sătești, precum și pentru reprezentanții societății civile și mass-mediei din centrele raionale.

După 24 de ani de independență, R. Moldova a ajuns în impas, ea vrea, dar nu poate. Vrea să scape de sărăcie, dar nu poate. Vrea să combată corupția, dar nu poate. Vrea să se debaraseze de oligarhi, dar nu poate. Vrea o justiție imparțială, dar nu poate. Vrea pe marii hoți la pușcărie, dar nu poate. Vrea miliardul înapoi, dar nu poate. Vrea Transnistria înapoi, dar nu poate. Vrea să scape de armata rusă, dar nu poate. Vrea în UE, dar nu poate. Vrea Unire, dar nu poate. Mai pe scurt, Moldova a ajuns într-un impas existențial, care în limbajul unor experți locali și externi se numește: impotență de stat. Alții sunt mai radicali și afirma că la mijloc avem de-a face cu un stat impotent. De altfel, actuala criza politică vine să toarne apă la moară acestora din urmă.

In the wake of the EaP Summit in Vilnius that took place on 28-29 November 2013, Moldova was considered the brightest star of the EaP. Its merits were evident. It initialed the Association Agreement (AA) including the Deep and Comprehensive Free Trade Aria (DCFTA) with the EU concluded successfully the visa liberalization dialogue with the EU and the European Commission recommended to the EU Council the lifting of visa requirements for Moldovan citizens who hold biometric passports. Five months later, on 28 April 2014, the EU has liberalized visa regime with Moldova, then, on 27 June 2014, Moldova signed the AA and started its provisional implementation on 1 September 2014. The prospects of Moldovas partnership with the EU were much more promising than ever before.

Având în vedere realitățile expuse mai sus, în opinia noastră, lansarea negocierilor politice asupra statutului juridic special al Transnistriei este incertă și riscantă. Nu doar administrația de la Tiraspolul, dar, inclusiv, autoritățile de la Chișinău nu manifestă interes real pentru astfel de negocieri. Republica Moldova este totalmente nepregătită pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Aceasta nu dispune în prezent de o politică sistematică de reintegrare și nici de resursele necesare pentru realizarea unui astfel de efort.

Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina n-a fixat niciodată în Constituție principiul neutralității permanente, deși și-a anunțat această intenție în Declarația de Independență din 1990. Experiența Ucrainei în materie de neutralitate s-a rezumat doar la perioada 2010-2014 atunci cînd Kievul a aprobat o lege privind neaderarea Ucrainei la blocuri militare. După abrogarea acestei legi, Ucraina revine la ideea aderării la NATO fără ca această idee să devină o posibilitate reală în viitorul apropiat din cauza războiului din regiune. Urmărind aceste oscilații ale Kievului între statutul de țară neutră și dorința de a intra sub umbrela occidentală de securitate, Chișinăul poate să tragă anumite concluzii cu privire la funcționalitatea propriului principiu de neutralitate consfințit în articolul 11 al Constituției.

Analiza propusă tinde să ofere o perspectivă selectă despre efectele economice, sociale, și politice pe diferite durate de timp, pe care le poate avea o posibilă apropiere a RM de Uniunea Vamală. În afară de cadrul analitic și metodologic divers și interdisciplinar propus, studiul urmează să mai genereze o utilitate aplicativă. El va permite o examinare mai logică și exactă între opțiunile de integrare europeană și eurasiatică, permițând elaborarea unor campanii de informare mai eficiente pentru populație. Acest lucru va fi posibil prin scoaterea în evidență a mecanismului efectelor care le-ar putea avea apropierea de UV pentru Moldova.

Analiza ia în vizor procesele inițiate de Parteneriatul Estic (PaE) și consecințele acestora pentru Republica Moldova. În special, autorul insistă asupra caracterului vag, nedefinit și nedeterminat al PaE care, în realizarea angajamentelor, mizează mai ales pe ambiguitate constructivă și pe automatism.

În prezenta lucrare vom lua în dezbatere principalele tendințe ce gravitează în jurul acestui clivaj major - neutralitate versus aderare la NATO - din perspectiva consecințelor crizei din Ucraina asupra Republicii Moldova. În opinia noastră, în conjunctura actuală ideea de neutralitate își pierde din ce în ce mai mult sensul. Ba mai mult, dispariția regulilor de joc acceptate anterior transformă neutralitatea într-un concept aproape găunos. Totuși, paradoxul asigurării securității face ca, în pofida erodării continue a conținuturilor sale, neutralitatea să rămână un concept indispensabil din perspectiva necesității minimizării riscurilor. Orice orientare în altă direcție ar determina o sporire nejustificată a riscurilor și amenințărilor pentru Republica Moldova.

Anexarea Crimeii de către Rusia și instigarea ulterioară a unei rebeliuni armate în regiunile Donetsk și Luhansk din estul Ucrainei impun considerarea scenariului că Republica Moldova ar putea fi expusă unei experiențe similare. Condițiile care ridică riscul răspîndirii din Ucraina a instabilității social-politice și violenței armate ce o însoțește includ tensiunile centru-periferie care implică interesele minorităților etnice, disensiunile în clasa politică, situația economică slabă și deficitul de fermitate a guvernării dar și a partenerilor occidentali.

În acest context, ne propunem o analiză comparativă a patru opțiuni alternative status quo-ului existent: a) aderarea la NATO; b) aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), girată de Rusia; c) aderarea la UE și PSAC(Politica de Securitate și Apărare Comună); d) crearea unui nou mecanism regional de cooperare în domeniul apărării. Vom sugera următorul set de criterii pentru evaluarea opțiunilor propuse: a) gradul de securitate; b) costuri; c)fezabilitatea tehnică și administrativă; și d) fezabilitatea socială și politică.

În pofida unor constrângeri externe și interne, Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cele mai mari dificultăți, însă, abia urmează și sunt legate nemijlocit de implementarea acordului. În perspectivă scurtă și medie, vor fi înregistrate mai multe tentative de denunțare a Acordului de Asociere sau de zădărnicire a implementării acestuia. Unele din ele sunt deja materializate.