APE staff

Asociația pentru Politică Externă (APE), în parteneriat cu Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, își propune să sprijine angajații Ministerului Afacerilor Interne și ai subdiviziunilor sale în implementarea standardelor pe care le prevede Legea privind asigurarea egalității. În cadrul unui proiect de asistență, APE și consiliul au început să organizeze seminare în mai multe raioane ale țării cu scopul de a asista angajații MAI în pregătirea lor pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul prevenirii și eliminării discriminării și asigurării egalității.

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social și politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenței? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecțiile învățate și lecțiile de învățat? Și care este perspectiva apropiată și îndepărtată a societății moldovenești și în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenția de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile mai multor experți din diferite domenii.

Victor Chirilă: „E timpul să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm serios de transformarea statului Republica Moldova. De fapt, trebuie să facem un stat, pentru că actualmente nu este ceea ce am vrut să fie acum 24 de ani. Statele Baltice ne demonstrează că este de ajuns să transformi o republică fostă sovietică într-un stat cu adevărat european, integrat în marea familie a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Este de ajuns să construiești niște instituții de stat funcționale, eficiente, instituții care să lucreze în folosul cetățenilor și nu al elitei politice corupte. Din păcate, Republica Moldova reprezintă interesele unui grup minuscul de oameni, care sunt îngemănați cu politica și cu afacerile și acești oameni sunt mulțumiți de starea de fapt din țara noastră. Or, atâta timp cât le vom permite să se bucure de privilegiile pe care le oferă lor acest statu-quo, nimic nu se va schimba.”

Temele ediției: 1. Adrian Lupușor: Moldova se confruntă cu cele mai grave provocări la adresa securității sale economice de după 1991. 2. David Dalton, The Economist: Situația din Republica Moldova s-a înrăutățit mult, economic și politic. 3. Valeriu Prohnițchi: De ce este Moldova săracă? În Republica Moldova, bunăstarea elitelor nu depinde de bunăstarea țării pe ansamblu. 4. Veaceslav Negruță: Fără transparență nimeni nu va purta discuții serioase cu Republica Moldova.

În perioada 1 septembrie 2014 și 1 iunie 2015, Asociația pentru Politica Externă (APE) din Moldova și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ambasada Finlandei în Republica Moldova au organizat 20 de seminare/cursuri de instruire în domeniul prevenirii și eliminării discriminării pentru membrii consiliilor raionale, angajații subdiviziunilor consiliilor raionale, ai primăriilor raionale și sătești, precum și pentru reprezentanții societății civile și mass-mediei din centrele raionale.

După 24 de ani de independență, R. Moldova a ajuns în impas, ea vrea, dar nu poate. Vrea să scape de sărăcie, dar nu poate. Vrea să combată corupția, dar nu poate. Vrea să se debaraseze de oligarhi, dar nu poate. Vrea o justiție imparțială, dar nu poate. Vrea pe marii hoți la pușcărie, dar nu poate. Vrea miliardul înapoi, dar nu poate. Vrea Transnistria înapoi, dar nu poate. Vrea să scape de armata rusă, dar nu poate. Vrea în UE, dar nu poate. Vrea Unire, dar nu poate. Mai pe scurt, Moldova a ajuns într-un impas existențial, care în limbajul unor experți locali și externi se numește: impotență de stat. Alții sunt mai radicali și afirma că la mijloc avem de-a face cu un stat impotent. De altfel, actuala criza politică vine să toarne apă la moară acestora din urmă.

Temele ediției: 1. Republica Moldova văzută de partenerii europeni, la un an de la semnarea Acordului de Asociere. Stefan Meister: Este o frustrare, dar în același timp o conștientizare a realităților din politica moldovenească. 2. Johannes Grotzky: Pentru a recunoaște propaganda, trebuie să știi faptele, deci să te informezi din mai multe surse. 3. Revizuirea politicii europene de vecinătate și a dimensiunii estice. Victor Chirilă: Ar fi o mare greșeală strategică ca UE să renunțe la Parteneriatul Estic.

Șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a solicitat politicienilor de la Chișinău să formeze cât mai repede o coaliție majoritară și un Guvern. Mesajul a fost adresat în cadrul seminarului „Inițiativa Parteneriatului Estic după Summit-ul de la Riga: așteptări și perspective”, transmite IPN.

Pe data de 27 iunie 2015 se împlinește un an de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, perceput drept cel mai important pas făcut în ultimii ani în direcția integrării europene a Republicii Moldova, care stabilește principalele condiționalități care trebuie respectate în drumul nostru spre integrare în UE. Republica Moldova a semnat acest Acord în speranța că implementarea prevederilor lui ar apropia țara de comunitatea europeană și i-ar oferi o reală șansă de integrare într-un viitor previzibil. Percepțiile însă nu sunt deloc optimiste.

Procesul de implementarea a reformelor în Republica Moldova a încetinit, iar unele reforme sunt puse la îndoială, ba mai mult, se încearcă revizuirea unor reforme importante care au fost esențiale pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Totodată, lipsa efortului de combatere a corupției și de reformare a sectorului justiției pune la îndoială însăși voința politică a clasei politice de a merge pe calea integrării europene. Declarația a fost făcută de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, în cadrul unui club de presă APE la IPN.

Astăzi se așteaptă ca președintele Nicolae Timofti să anunțe decizia de numire a unui premier intermar, după ce fostul prim-ministru, Chiril Gaburici, și-a făcut cunoscut refuzul de a prelua interimatul funcției din care a plecat pe 12 iunie. În aceste condiții, potrivit Curții Constituționale, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Despre evoluțiile curente de pe scena politică din Republica Moldova într-o discuție cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

In the wake of the EaP Summit in Vilnius that took place on 28-29 November 2013, Moldova was considered the brightest star of the EaP. Its merits were evident. It initialed the Association Agreement (AA) including the Deep and Comprehensive Free Trade Aria (DCFTA) with the EU concluded successfully the visa liberalization dialogue with the EU and the European Commission recommended to the EU Council the lifting of visa requirements for Moldovan citizens who hold biometric passports. Five months later, on 28 April 2014, the EU has liberalized visa regime with Moldova, then, on 27 June 2014, Moldova signed the AA and started its provisional implementation on 1 September 2014. The prospects of Moldovas partnership with the EU were much more promising than ever before.

Temele ediției: 1. Vecinătatea Estică a UE și încotro? Victor Chirilă: Republica Moldova a beneficiat din plin ofertele UE venite pe linia Parteneriatului Estic. 2. Stanislav Secrieru: Dacă privim acum evoluțiile din Republica Moldova, practic nimic nu o recomandă pentru o perspectivă europeană. 3. „Cine a lansat năluca unei cereri moldovenești de aderare, la Summitul de la Riga?”. Un editorial de Ștefan Gorda. 4. James D. Pettit: Corupția este un obstacol enorm pentru dezvoltarea unei societăți prospere și democratice.

La Riga se încheie astăzi summit-ului Parteneriatului Estic. Proiectul Declarației finale, care încă urmează a fi adoptată, menționează aspirațiile de integrare europeană ale unor țări partenere ale UE - Republica Moldova, Georgia și Ucraina și dar fără să le promită în vreun fel perspectiva aderării. În marginea summit-ului, a avut loc și o serie de întâlniri între oficiali europeni și reprezentanți ai societății civile din țările partenere, între care experta moldoveană, Victoria Bucătaru, de la Asociația de Politică Externă. Aflată la Riga, Valentina Ursu a întrebat-o cu ce concluzii se va întoarce la Chișinău.

În marginea summitului de la Riga, Europa Liberă i-a cerut opinii despre eveniment lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

În noua variantă se vorbește de „aspirațiile europene și opțiunea europeană” - frazare negociată de țările Uniunii Europene cu cele șase țări membre în Parteneriatul Estic. Cu tote acestea, observă corespondentul Europei Libere Rikard Jozwiak, care a văzut acest document, noile formulări dau câștig de cauză celor care au vrut să nu se pună accent pe eventuala perspectivă a aderării pentru țările „partenere”.

Moldova still at the crossroads: Is the European path irreversible?” in The Di fferent Faces of "Soft Power": The Baltic States and Eastern Neighborhood between Russia and the EU/ Ed. by Toms Rostoks and Andris Spruds. și Riga: Latvian Institute of International Affairs, 2015. și 256 p., http://www.liia.lv/site/docs/LIIA_soft_power_book_web_layout.pdf"]

Temele ediției: 1. "UE și Estul în 2030". Un nou raport FES care încearcă să anticipeze posibilele evoluții în relațiile viitoare între UE, Federația Rusa și țările Parteneriatului Estic. 2. Cum văd experții din Republica Moldova viitorul relațiilor dintre UE și Rusia și evoluțiile în țările învecinate cu acestea. 3. Reinhard Krumm: Moldova are toate posibilitățile să devină cândva membru al UE, totul depinde doar de Moldova.

Chiar dacă negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au fost reluate de curând, după învestirea noului Guvern de la Chișinău, prin întâlniri la nivelul premierului Chiril Gaburici și a liderului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, dar și printr-o rundă de negocieri informale în formatul 5+2 care a avut loc săptămâna trecută la Viena, experții Asociației pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, susține într-un studiu, că politica pașilor mici lansată în 2011 a eșuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuții cu privire la statutul politic și problemele de securitate.