APE staff

Republica Moldova este totalmente nepregătită pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Realitățile arată că lansarea negocierilor politice asupra statutului juridic special al regiunii este incertă și chiar riscantă. Nu doar administrația de la Tiraspol, dar și autoritățile constituționale de la Chișinău, nu manifestă interes real pentru astfel de negocieri. Opinii în acest sens au fost exprimate de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, în cadrul Clubului de presă al APE, unde a fost prezentat Raportul „Reglementarea Transnistreană în Impas”, transmite IPN.

Reglementarea conflictului transnistrean va fi posibilă doar prin găsirea unui compromis dintre toți participanții la procesul de negocieri în formatul 5+2, inclusiv cu Rusia. Doar Chișinăul și Tiraspolul nu vor reuși să ajungă la compromis. Declarația a fost făcută de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, în cadrul unui club de presă APE la IPN, la care a fost prezentat raportul „Reglementarea Transnistreană în Impas”.

Experții Asociației pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Printre concluziile studiului prezentat astăzi se numără că politica pașilor mici lansată în 2011 a eșuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuții cu privire la statutul politic și problemele de securitate. O relatare despre factorii care în opinia autorilor împiedică relansarea reglementării transnistrene.

Având în vedere realitățile expuse mai sus, în opinia noastră, lansarea negocierilor politice asupra statutului juridic special al Transnistriei este incertă și riscantă. Nu doar administrația de la Tiraspolul, dar, inclusiv, autoritățile de la Chișinău nu manifestă interes real pentru astfel de negocieri. Republica Moldova este totalmente nepregătită pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Aceasta nu dispune în prezent de o politică sistematică de reintegrare și nici de resursele necesare pentru realizarea unui astfel de efort.

Temele ediției: 1. Scădere fără precedent a sprijinului pentru integrarea europeană. Cauzele și consecințele, analizate de directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbaroșie. 2. Pentru a schimba lucrurile, trebuie să devenim cetățeni și să nu rămânem inhibați în starea noastră de locuitori, spune directorul executiv ADEPT, Igor Boțan. 3. Expertul Michael Emerson, de la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) de la Bruxelles, spune că parcursul european nu este pierdut, însă întârzierea lui nu va face bine Moldovei. 4. Nicu Popescu, expertul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris: Corupția trage în jos sprijinul pentru ideile promovate de guvernare.

Acum un an, la 28 aprilie 2014, UE a permis cetățenilor moldoveni cu pașaport biometric să călătorească fără vize, inclusiv în spațiul Schengen. Cum au beneficiat cetățenii moldoveni de acest regim liberalizat de vize, ce bilanț se poate face și cât de durabil poate fi acest regim pentru niște cetățeni care oscilează în opțiunile lor între Est și Vest? O discuție cu directorul de programe la Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău, Victoria Bucătaru.

On April 14, 2015, Asociace pro mezinárodní otázky/Association for International Affairs (AMO) with kind support of the International Visegrad Fund (IVF) and the Permanent Representation of the Czech Republic to the European Union organized presentation of a unique survey on the #EasternPartnership connected with the international panel discussion entitled "Eastern Partnership Trends before Riga".

Temele ediției: 1. Relansarea dialogului Chișinău-Tiraspol. Victor Osipov: Discuțiile la toate nivelele trebuie reluate, însă soluționarea conflictului transnistrean este o sarcină pe termen lung. 2. Vladimir Iastrebciak: Discuțiile privind extinderea Zonei de liber schimb cu UE pentru Transnistria nici nu au început. 3. Transnistria: scădere economică, creștere geopolitică. Un editorial de Ernest Vardanean. 4. Victor Chirilă: Sper că Tiraspolul va valorifica deschiderea din partea Chișinăului și a partenerilor internaționali.

La data de 16 aprilie 2015, membrii Asociației pentru Politica Externă (APE) s-au reunit pentru Adunarea Generală a APE, eveniment desfășurat anual.

La data de 16 aprilie 2015, membrii Asociației pentru Politica Externă (APE) s-au reunit pentru Adunarea Generală a APE, eveniment desfășurat anual. În cadrul ședinței a fost audiat raportul de activitate al APE pentru perioada 2014 și au fost discutate și aprobate modificările necesare la Statut.

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. Pe de alta parte, înalți reprezentați ai Uniunii Europene și ai Statelor Unite vorbesc din ce în ce mai apăsat la Chișinău despre importanta continuării reformelor începute si despre înlăturarea corupției.

Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina n-a fixat niciodată în Constituție principiul neutralității permanente, deși și-a anunțat această intenție în Declarația de Independență din 1990. Experiența Ucrainei în materie de neutralitate s-a rezumat doar la perioada 2010-2014 atunci cînd Kievul a aprobat o lege privind neaderarea Ucrainei la blocuri militare. După abrogarea acestei legi, Ucraina revine la ideea aderării la NATO fără ca această idee să devină o posibilitate reală în viitorul apropiat din cauza războiului din regiune. Urmărind aceste oscilații ale Kievului între statutul de țară neutră și dorința de a intra sub umbrela occidentală de securitate, Chișinăul poate să tragă anumite concluzii cu privire la funcționalitatea propriului principiu de neutralitate consfințit în articolul 11 al Constituției.

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. La microfonul Europei Libere, expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, sugerează că motive de bucurie nu ar fi atât de multe:

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova in 2014 în adoptarea legislației UE și în aproperea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive.

La capitolul eficiența utilizării resurselor energetice Republica Moldova are mai multe restanțe, moștenind o economie energofagă, a cărei intensitate energetică este, până în prezent, de trei ori mai mare decât media statelor membre ale Uniunii Europene. Totodată, restructurarea sectorului energetic, susținută din fondurile europene, nu este încă resimțită de către consumatorul de rând.

Temele ediției:
1. Guvern minoritar la Chișinău, învestit cu votul Partidului Comuniștilor. Fostul premier Iurie Leancă pleacă din PLDM și anunță un nou proiect politic.
2. Prioritățile partidelor parlamentare și între integrarea europeană și integrarea eurasiatică.
3. 2015: Perspective economice într-un context regional și intern complicat. Un editorial semnat de ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță.
4. Foaie de parcurs propusă partenerilor de dezvoltare noului Guvern: recomandări sau ultimatum? Principalele teze din document, un interviu la subiect cu ambasadoarea Suediei, Ingrid Tersman, și o opinie a directorului executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, consideră că Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceștia sunt îngrijorați de faptul că situația în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chișinău nu există suficientă voință politică a continua parcursul european și a pune în aplicare Acordul de Asociere. Interviul a fost realizat de Lina Grâu și expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE, pentru Emisiunea radiofonică ”Sinteze și Dezbateri de Politică Externă”. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES și APE Dialoguri de politică externă”.

Analiza propusă tinde să ofere o perspectivă selectă despre efectele economice, sociale, și politice pe diferite durate de timp, pe care le poate avea o posibilă apropiere a RM de Uniunea Vamală. În afară de cadrul analitic și metodologic divers și interdisciplinar propus, studiul urmează să mai genereze o utilitate aplicativă. El va permite o examinare mai logică și exactă între opțiunile de integrare europeană și eurasiatică, permițând elaborarea unor campanii de informare mai eficiente pentru populație. Acest lucru va fi posibil prin scoaterea în evidență a mecanismului efectelor care le-ar putea avea apropierea de UV pentru Moldova.

Lupta împotriva corupției, continuarea reformei justiției, și asigurarea unui sector bancar bine reglementat sunt doar cîteva dintre recomandările înaintate în această săptămînă guvernului de la Chișinău. Inițiatorii sînt reprezentanți ai organizațiilor internaționale care sprijină reformele guvernului de la Chișinău. Cum poate fi înțeles acest gest? Un interviu cu directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă.

Această publicație este realizată de Asociația pentru Politica Externă cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.