APE staff

De la obținerea independenței și până în 2014 implicit, în Moldova au intrat investiții directe în valoare de circa 4 miliarde de dolari. Țara are potențial de investiții, însă impedimentele în calea acestora sunt prea mari, a declarat expertul economic Viorel Chivriga, prezentând concluziile studiului „Atragerea investițiilor străine directe în Republica Moldova: analiza impedimentelor”.

Analiza ia în vizor procesele inițiate de Parteneriatul Estic (PaE) și consecințele acestora pentru Republica Moldova. În special, autorul insistă asupra caracterului vag, nedefinit și nedeterminat al PaE care, în realizarea angajamentelor, mizează mai ales pe ambiguitate constructivă și pe automatism.

În timp ce opoziția de stânga critică Acordul de Asociere, unul din partidele de dreapta din opoziție și PL - vrea ieșirea Republicii Moldova din CSI. Ultima opțiune este și ea privită cu rezerve de mai mulți experți. Directoarea de programe de la Asociația de politică externă Victoria Bucătaru spune că proiectul integraționist CSI își pierde viabilitate, însă abandonarea lui nu ar fi tocmai oportună pentru Republica Moldova.

Orice Guvern Leancă va avea o susținere fragilă în Parlament și, chiar dacă vor exista voturi pentru învestire, va avea foarte puțină libertate de decizie. Acum țara are nevoie de un guvern puternic pentru a implementa Acordul de Asociere cu UE, pentru a reforma justiția. Un guvern slab este o sentință. Opinia aparține Linei Grâu, expert în politică externă, solicitată de IPN să analizeze cum ar putea arăta guvernul nou-format.

Temele ediției: 1. Coaliție minoritară la Chișinău. Directorul executiv APE, Victor Chirilă: Un guvern minoritar este șantajabil și este la cheremul partidului din opoziție. 2. Expertul IDIS Viitorul, Cornel Ciurea: Alianța pentru o Moldovă Europeană este o soluție funcțională, chiar dacă nu cea mai bună. 3. AIE sau AME și anticipate? Un editorial semnat de analistul politic Tudor Cojocariu. 4. Expertul Viorel Chivriga: Guvernul minoritar va fi unul șantajabil și inapt de reforme.

Opiniile unui expert politic de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene. Europa Liberă: Partidele pro-occidentale care au format alianța minoritară, susținută într-un fel și de Partidul Comuniștilor, și-au temperat un pic din elanul european. Cum s-ar explica acest lucru? Nicu Popescu: „Cred că nu este foarte sănătos și util pentru viitorul Republicii Moldova și pentru o discuție informată despre realitățile politice și economice din Republica Moldova să împărțim partidele în pro-occidentale, pro-ruse. Este timpul și cazul să trecem peste aceste branduri geopolitice care de foarte multe ori încurcă situația mai mult decât o explică. Și să evaluăm partidele în ce măsură ele vor să lupte cu corupția, vor să reformeze sistemul de sănătate sau de educație și să implementeze alte reforme.”

În cadrul Mesei Rotunde, au fost prezentate trei studii elaborate la comanda Asociației pentru Politica Externă cu suportul Fundației Est-Europeane, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

În prezenta lucrare vom lua în dezbatere principalele tendințe ce gravitează în jurul acestui clivaj major - neutralitate versus aderare la NATO - din perspectiva consecințelor crizei din Ucraina asupra Republicii Moldova. În opinia noastră, în conjunctura actuală ideea de neutralitate își pierde din ce în ce mai mult sensul. Ba mai mult, dispariția regulilor de joc acceptate anterior transformă neutralitatea într-un concept aproape găunos. Totuși, paradoxul asigurării securității face ca, în pofida erodării continue a conținuturilor sale, neutralitatea să rămână un concept indispensabil din perspectiva necesității minimizării riscurilor. Orice orientare în altă direcție ar determina o sporire nejustificată a riscurilor și amenințărilor pentru Republica Moldova.

Anexarea Crimeii de către Rusia și instigarea ulterioară a unei rebeliuni armate în regiunile Donetsk și Luhansk din estul Ucrainei impun considerarea scenariului că Republica Moldova ar putea fi expusă unei experiențe similare. Condițiile care ridică riscul răspîndirii din Ucraina a instabilității social-politice și violenței armate ce o însoțește includ tensiunile centru-periferie care implică interesele minorităților etnice, disensiunile în clasa politică, situația economică slabă și deficitul de fermitate a guvernării dar și a partenerilor occidentali.

În acest context, ne propunem o analiză comparativă a patru opțiuni alternative status quo-ului existent: a) aderarea la NATO; b) aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), girată de Rusia; c) aderarea la UE și PSAC(Politica de Securitate și Apărare Comună); d) crearea unui nou mecanism regional de cooperare în domeniul apărării. Vom sugera următorul set de criterii pentru evaluarea opțiunilor propuse: a) gradul de securitate; b) costuri; c)fezabilitatea tehnică și administrativă; și d) fezabilitatea socială și politică.

Politica Europeană de Vecinătate și Parteneriatul Estic din care face parte Republica Moldova ar trebui să fie reactualizate pentru a fi în concordanță cu realitățile geo-politice din regiune, mai ales în contextul crizei din Ucraina. De această părere este expertul IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea, care a prezentat astăzi analiza comandată de Asociația pentru Politică Externă (APE), despre succesele și insuccesele Parteneriatul Estic precum și provocările pentru anul 2015.

Până la sfârșitul lui 2015, Republica Moldova trebuie să depună cererea de aderare la UE pentru a obține statut de țară candidat. Cu toate acestea, expertul IDIS viitorul , Corneliu Ciurea, susține că oficialii de la Chișinău nu sunt siguri de pasul pe care urmează să-l întreprindă

Politica Europeană de Vecinătate (instrumentul de politică externă a UE destinat unui grup de 16 state vecine și inaugurat în 2004) urmează a fi revizuită pe parcursul anului curent. Necesitatea revizuirii este dictată de criza din Ucraina și de necesitatea aplicării unei abordări mai flexibile față de vecinii UE. Cert este că în acest an UE nu planifică să se extindă și nu se știe dacă Republica Moldova va putea depune cererea de aderare la UE. Astfel de opinii au fost exprimate la clubul de presă al Asociației pentru Politică Externă (APE), desfășurat la IPN.

Într-un studiu despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, politologul Corneliu Ciurea anticipează că Chișinăul va trebui să depună mult mai multe eforturi în 2015 pentru a se bucura mai departe de sprijinul Bruxelles-ului. Studiul lansat sub auspiciile Asociației de Politică Externă a fost prezentat astăzi jurnaliștilor chiar de autorul lui.

Next years edition will be devoted to one of the most pressing issues of recent years - energy security. The participants will reflect on the impact of energy architecture on the global, regional and national markets and their broader influence on both domestic and foreign policy. They will also discuss the challenges and opportunities for assuring energy security in their respective countries, as well as within the European Union and in the United States.

Reprezentanți ai Guvernului și ai societății civile au prezentat la 15 decembrie 2014 recomandări privind Integrarea Europeană. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței de închidere a celei de-a patra ediții a Proiectului Convenția Națională pentru Integrarea Europeană”. Tema acestei întruniri a fost „Vectorul European al Republicii Moldova: provocări și perspective după alegerile parlamentare din 30 noiembrie”.

Unii dintre liderii de la Chișinău de astăzi - de dreapta, naționali, proeuropeni - sunt profund ancorați în Rusia, a afirmat, la Digi24, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza. Omul de afaceri susține că Moscova a desfășurat mai multe operațiuni speciale de compromitere a liderilor de la Chișinău, inclusiv prin oferirea unor scheme economice dubioase. Ion Sturza spune că proeuropenii l-au șantajat, la rândul lor, pe liderul comunist Vladimir Voronin și au favorizat astfel apariția în Parlament a unei veritabile „coloane a V-a” a Kremlinului. În aceste condiții, avertizează fostul premier, nu e exclusă o „rebeliune” a intelectualității moldovene împotriva actualei guvernări proeuropene.

În anul 2015 autoritățile de la Chișinău trebuie să acorde mai multă atenție dezvoltării relațiilor dintre Republica Moldova și UE în general, iar în particular implementării Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Prevederile acestui acord țin de reforme interne, de aceea, comparativ cu anul 2014, când accentul a fost pus pe armonizarea cadrului legislativ, în 2015 partenerii europeni vor dori să vadă rezultatele punerii în aplicare a acestor legi, a declarat pentru IPN coordonatorul de programe la Asociația pentru Politică Externă, analistul Victoria Bucătaru.

Chiar dacă suntem în sărbători, astăzi ne vom ocupa de căutatul… nodului în papură, cum ar veni, adică vom continua seria de bilanțuri pe care le practicăm în mod tradițional la finele anului. Or, un bilanț instructiv și relevant înseamnă, întâi de toate, să ne dumerim unde anume și de ce nu merg lucrurile așa cum își doresc cetățenii ori așa cum au promis cei care pretind că se pricep să le rânduiască mai bine, mai ales că nu o fac nici dezinteresat și nici pe cont propriu, ci recompensați din impozitele plătite de cetățeni și beneficiind de privilegiile pe care și le instituie cu zelul demn de o cauză mai bună… Cum nota cu ranchiună oarecum justificată un Andrei Popa din vremurile noastre, calitatea automobilelor folosite de înalții demnitari de stat este invers proporțională cu randamentul final al deciziilor adoptate de aceștia.