APE staff

Declarația a fost făcută de către expertul asociat al Asociației de Politică Externă (APE) Vadim Ceban, în cadrul prezentării raportului cu tema Dezvoltarea energiei regenerabile în Moldova: realități, oportunități, alegeri și perspectivă.

Temele ediției: 1. Forumul de Dezbateri pe Integrarea Europeană a R.Moldova, la cea de a doua ediție. Primele realizări în implementarea Acordului de Asociere cu UE și provocările de viitor, în viziunea factorilor politici de la Chișinău, Bruxelles și Berlin. 2. Combaterea corupției și reformarea justiției și provocări-cheie în succesul parcursului european. Directorul adjunct al CNA, Cristina Èšărnă, și ministrul Justiției, Oleg Efrim, spun că lucrurile avansează, chiar dacă nu atât de repede cum ne-am dori. 3. Independența presei în contextul integrării europene. Deputata Corina Fusu și expertul media Petru Macovei spun că politicienii întotdeauna vor dori să controleze mass media, iar lucrurile se vor schimba doar odată cu purificarea clasei politice.

Calitatea și rezultatele oricărui proces depind, în cea mai mare parte, de corectitudinea stabilirii obiectivelor și de identificarea și delegarea corectă a responsabilităților și a angajamentelor, corelate cu metodele și resursele disponibile sau potențiale. Odată ce Republica Moldova - prin autoritățile reprezentative ale statului, mandatate de cetățeni în cadrul alegerilor parlamentare - și-a ales vectorul european de dezvoltare, este important să analizăm rolul principalilor actori implicați în acest parcurs de interes național. Astfel, în studiul de față, ne propunem să evidențiem rolul și locul autorităților administrației publice locale din Republica Moldova în procesul de apropiere, pe etape, de Uniunea Europeană - asociere, aderare și integrare graduală.

În pofida unor constrângeri externe și interne, Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cele mai mari dificultăți, însă, abia urmează și sunt legate nemijlocit de implementarea acordului. În perspectivă scurtă și medie, vor fi înregistrate mai multe tentative de denunțare a Acordului de Asociere sau de zădărnicire a implementării acestuia. Unele din ele sunt deja materializate.

TEMELE EDIÈšIEI:
1. Telecomunicațiile dintre cele două maluri ale Nistrului și între probleme politice și soluții tehnice. Există soluții pentru restabilirea legăturii telefonice directe? Puncte de vedere ale expertului Dinu Țurcanu și ale vice-ministrului tehnologiei informației și comunicațiilor, Dumitru Parfentiev.
2. Situația reală a economiei transnistrene și prognozele pentru anul următor, într-un studiu elaborat de Centrul analitic Expert-Grup.
3. ”În Transnistria numărul angajaților s-a egalat cu cel al pensionarilor”. Expertul Iurie Morcotîlo despre piața muncii din regiunea transnistreană.

'Lecții învățate pentru Republica Moldova - experiența țărilor Vișegrad privind integrarea economică în UE'
'Lessons Learned for Moldova - Experience of the Visegrad countries on the Economic Integration into the EU'

"Eu aleg să fiu de partea oamenilor… Voi avea grijă ca politicienii să fie mai buni și sper într-o Moldovă democratică, prosperă, într-o Moldovă unde noi vom dori să ne întoarcem acasă..."

Republica Moldova trebuie să accelereze ritmul reformelor și să implementeze cu mare atenție Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, recomandă experții de la Asociația pentru Politică Externă care au prezentat două studii în acest sens.

Expertul economic Viorel Chivriga și autorul studiului „Prioritățile și provocările implementării DCFTA în Republica Moldova”, realizat la comanda Asociației pentru Politică Externă și susține că implementarea Acordului de Asociere dintre Moldova și UE va fi sortită eșecului dacă nu vor fi realizate reformele începute de guvernare.

Raportul a fost elaborat de Institutul Georgian pentru Studii Strategice (GISS) și Asociația pentru Politica Externă (APE) cu susținerea Fondului Internațional Vișegrad în cadrul proiectului "Sprijinul V4 pentru integrarea economică a Georgiei și a Republicii Moldova în Uniunea Europeană".

După 2009, de când au venit la putere partidele ne-comuniste, nimeni nu mai vorbește în Republica Moldova despre presiuni politice asupra presei. Poate doar opoziția comunistă, atunci când vine vorba despre închiderea canalului NIT, sau vreun lider de partid extraparlamentar nemulțumit de lipsa de atenție cu care îl tratează presa.

În Republica Moldova practic nu există condiții pentru o informare corectă și pluralistă. Autoritățile, în loc să îmbunătățească lucrurile, ca să apară mai multe instituții media puternice, cară să răspundă rolului esențial al presei, au înrăutățit aceste condiții. Este nevoie ca presa să fie mult mai independentă financiar decât acum, pentru o democrație eficientă, pentru capacitatea societății de a fi informată, de a alege și a face alegeri corecte. Concluzia se regăsește într-un studiu al Asociației pentru Politică Externă (APE): „Starea presei și între independență editorială și dependență financiară”, prezentat la o conferință de presă la IPN.

În condițiile în care presa din Republica Moldova nu are suficiente venituri ca să-și permită să rămână independentă, statul ar trebui să intervină cu anumite facilități, cum ar fi scutirea de TVA și alte facilități, inclusiv fiscale. Sugestia vine de la Lina Grâu, coordonatoare de proiecte la Asociației pentru Politică Externă (APE) și co-autoare a studiului „Starea presei și între independență editorială și dependență financiară”.

Situatia Republicii Moldova si abordarea diplomatica in relatiile politice internationale in contextul geopolitic actual.
Invitati:
Titus Corlatean, Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei,
Victor Chirila, Director Executiv al Asociatiei pentru Politica Externa din Republica Moldova.

În 2012, reprezentanții Chișinăului au venit cu propunerea de creare a unui spațiu economic unic dintre Republica Moldova și regiunea transnistreană. Propunerea Chișinăului viza aspecte de natură tehnică în ceea ce privește problemele legate de politica vamală și cea fiscală a celor două regiuni și nu reprezenta un concept de spațiu economic comun. Este de menționat că noțiunea de spațiu economic unic între două entități economice din cadrul aceluiași stat nu există ca atare. În această ordine de idei, prezentul studiu își propune să definească acest concept prin prisma experiențelor similare ale spațiilor economice de referință - CEE, AELS, CEFTA, Uniunea Vamală EurAsEC.

Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, consideră necesar ca guvernarea de la Chișinău să insiste pe crearea unui spațiu economic comun cu regiunea transnistreană și să atragă expertiza europeană în acest proces. Acest fapt, potrivit expertului, ar duce la apropierea celor două maluri ale Nistrului și la rezolvarea treptată a conflictului transnistrean, în condițiile în care negocierile politice au ajuns în impas.

Republica Moldova și regiunea transnistreană ar trebui să creeze un spațiu economic comun care ar avea avantaje majore atât pentru dezvoltarea mediului de afaceri, cât și pentru ridicarea nivelului de trai al populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Această soluție a fost propusă de experții economici din cadrul Asociației pentru Politică Externă (APE) care au analizat modelele existente pe plan internațional și au elaborat un concept de Spațiu Economic Unic care ar putea funcționa între R. Moldova și regiunea transnistreană.

Crearea unui spațiu economic comun între cele două maluri ale Nistrului ar putea soluționa diferendul transnistrean, potrivit unui studiu prezentat astăzi de Asociația pentru Politică Externă.