Opinii/Comentarii

Interviul dimineții: cu Eugen Revenco, director de programe la APE

În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru s-a oprit în dialogul cu Vasile Botnaru asupra unei știri economice pe care o consideră foarte importante.

Moldova mai face un pas spre călătoriile fără vize în Uniunea Europeană. Cu ce impact asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol? „Neutralitatea și suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei” și un nou studiu de la IDIS Viitorul. Și… Chișinăul crede că Moscova ar putea să contribuie mai mult la soluționarea conflictului transnistrean.

Lupta cu corupția și reforma justiției rămân restanțele țării noastre, potrivit raportului de progres publicat anual de Comisia Europeană. Totodată, oficialii UE sunt îngrijorați de instabilitatea politică de la Chișinău și atenționează că aceasta ar putea submina procesul de transformareComisarul european pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule, a prezentat ieri la Bruxelles raportul de progres în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Potrivit Comisiei Europene, dialogul politic dintre UE și Moldova a înregistrat progrese semnificative, mai ales în ceea ce privește negocierile pe Acordul de Asociere, inclusiv cel de creare a Zonei de Liber Schimb. Au continuat reformele în domeniul asistenței sociale, sănătății, educației, energiei, concurenței, ajutorului de stat, precum și apropierea de standardele comunitare.

„Decizia liderului PLDM Vlad Filat de a rupe alianța de guvernare în modul în care a făcut-o, nu a fost așteptată și nici nu a fost pe înțelesul cancelariilor occidentale. Mai mult decât atât nici moțiunea de cenzură aprobată ieri de legislativ nu a trezit optimism în rândul occidentalilor europeni”, susține directorul de programe în cadrul Asociației pentru Politică Externă, Eugen Revenco.

O nouă rundă de negocieri, la Lvov, în formatul 5+2, pentru soluționarea conflictului transnistrean. Misiunea OSCE regretă refuzul lui Evgheni Șevciuk de a participa la discuții alături de premierul Vlad Filat. Și… expertul ONU pentru drepturile omului Thomas Hammarberg cere reformarea sistemului justiției din Transnistria.

Premierul Vlad Filat a anunțat că nu mai este de acord să guverneze alături de Vlad Plahotniuc pe care îl consideră un pericol pentru procesul de democratizare și europenizare al Republicii Moldova. Șeful de partid al lui Vlad Plahotniuc a declarat drept urmare ca nu mai vrea sa guverneze alături de cel care a distrus alianța și că și-ar putea îndrepta partidul spre alta. Cum ar putea aceste turbulențe, sau chiar furtună devastatoare, din politica internă a Republicii Moldova sa se răsfrângă asupra politicii sale externe? Ce s-ar putea alege din ambițiile europenești ale Republicii Moldova în caz de anticipate și din cele trei acorduri pe care speră ea să le semneze în toamnă la summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius - de asociere, comerț liber și regim fără vize? Încercam să lămurim aceste lucruri într-o discuție cu consilierul pentru politici publice și afaceri externe al premierului, Nicu Popescu.

Fostul vicepremier pentru reintegrare în guvernul AIE-1, în ajunul primei runde de negocieri în formatul 5+2, din acest an, de la Lvov.

Dacă la summitul de la Vilnius vor fi semnate cele două acorduri moldo-comunitare, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și Acordul de Asociere, din punct de vedere politic aceasta va aduce Moldova puțin mai aproape de Uniunea Europeană. Opinia a fost exprimată de către șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, în cadrul unui interviu oferit postului de radio Europa Liberă.

Procesul de reformare în Republica Moldova ar putea fi mai rapid decât este, consideră șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel. Ambasadorul a declarat într-un interviu oferit postului de radio Europa Liberă că speră foarte mult că dezbaterile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană nu vor împiedica continuarea reformelor și că desfășurarea lor va putea chiar va fi accelerată.

Oare ce obligații, angajamente, credite nerambursate ori poate pariuri obscure mai pot ține grămadă partidele din Alianța de guvernare? Aceasta este întrebarea zilei la care căutăm cu toții răspuns, unii și în zațul de cafea, alții și în cotcodăcitul orătăniilor de prin curte. Eu am să apelez, precum ne este obiceiul, la experți. Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice, și Eugen Revenco, director de programe, la Asociația de Politică Externă. Mi-am propus astăzi să discutăm despre obiectivele majore ale guvernării AIE-2.

Cum va schimba o posibilă ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană destinul european al țărilor din vecinătatea estică a UE?

In România au avut loc alegeri generale la care au putut participa, desigur, și moldovenii cu dublă cetățenie. Rezultatele preliminare arata o victorie de amploare a Uniunii Social-Liberal, aflată la guvernare, la Bucuresti. Despre evolutia relatiilor dintre cele doua state Europa Libera a discutat cu omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.

„Nu cred că putem să pornim discuții despre statut, fără a avea măcar câteva succese, mici, dar succese în reglementare. De aceea, cred că abordarea atunci, la momentul în care s-a reușit reluarea circulației trenurilor, în momentul în care au avansat discuțiile despre participarea Transnistriei la discuțiile despre Acordul de Liber Schimb și Aprofundat cu Uniunea Europeană erau necesare. Însă chiar atunci vedeam declarațiile oficialilor moldoveni, responsabililor europeni că vom ajunge în momentul în care va trebui, vrem sau nu vrem, să discutăm probleme politice."

„Nu, eu cred că trebuie să ne așteptăm la o Europă consolidată, o Europă a regiunilor, iar problemele cu care se confruntă Marea Britanie, Spania, alte țări din Uniunea Europeană sunt o expresie a crizei prin care trece Uniunea Europeană. Această criză se manifestă de maniera despre care vorbim și astăzi. Dar eu cred că această criză poate fi depășită. Și am convingerea că Uniunea Europeană va depăși această criză.”

Pînă la presupusa „paradă a planetelor” din 12.12.12 mai avem un răgaz și vă propun să ne ocupăm astăzi de lucruri mai prozaice. Chiar de rutină, veți fi zicînd atunci cînd am să vă anunț că i-am invitat pe doi experți în materie de politică externă să discutăm despre cele mai recente alegeri parlamentare din Ucraina și posibila rezonanță pe care o va produce reclădirea guvernării de la Kiev.

Radu Vrabie s-a născut la 29 aprilie 1984, la Chișinău. În 2002-2006 studiază relații internaționale la ULIM. În 2011-2012 face masteratul în management la Clermont-Ferrand, Franța. Actualmente, director de programe la Asociația pentru politică externă, responsabil de problema transnistreană. Autor al mai multor articole despre conflictul de la Nistru.

Obiectivul Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană este unul realist, însă țara urmează să depășească mai multe obstacole și să facă față mai multor provocări care pot împiedica realizarea acestui deziderat. În primul rând, urmează să lupte cu fenomenul corupției, care împiedică realizarea reformelor în mai multe domenii. Aceste opinii au fost expuse la Forumul UE și Republica Moldova de la Berlin și discutate luni, 29 octombrie, la Chișinău, în cadrul unei ședințe a Clubului de Presă al Asociației pentru Politică Externă.

Autoritățile moldovenești înregistrează progrese în aplicarea Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, însă există și unele restanțe. Autoritățile trebuie să demonstreze că au capacități și voință politică pentru promovarea reformelor, subliniază Corneliu Gurin, expert juridic al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.

While Moldova's objective to join the European Union one day is realistic, our country has to overcome a number of obstacles and challenges that could impede its achievement. This opinion was voiced at the EU-Moldova Forum in Berlin, and discussed on Monday in Chisinau at a Press Club meeting of the Foreign Policy Association.