Opinii/Comentarii

Republica Moldova nu controlează în totalitate domeniul energetic din țară, ceea ce o face vulnerabilă în procesul de asigurare a propriei securități energetice. Importul excesiv de resurse energetice, în special al gazului natural și energiei electrice, precum și lipsa alternativelor viabile de import determină autoritățile statului să dețină pârghii limitate în timpul negocierilor pentru prețul de import al resursei energetice, constată Alexandru Baltag, expert asociat al Asociației pentru Politică Externă (APE).

Republica Moldova ar trebui să folosească toate oportunitățile de membru al Comunității Europene Energetice (CEE) pentru a-și diversifica sursele de alimentare cu gaze naturale și energie electrică, dar și pentru a-și diversifica mixtul de energie, astfel încât să fie micșorată ponderea gazului în balanța resurselor energetice ale statului. Sugestia vine de la Alexandru Baltag, expert asociat al Asociației pentru Politică Externă (APE), autorul unui studiu privind impactul aderării Republicii Moldova la CEE asupra sectorului energetic autohton.

Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (APSD) din Parlamentul European (PE) va sprijini Partidul Democrat din Moldova (PDM) în realizarea politicilor de reforme economice, dar care să asigure echilibrul social. Acest angajament a fost exprimat de Hannes Swoboda, președintele grupului parlamentar al socialiștilor și democraților europeni, în cadrul discuțiilor purtate cu Marian Lupu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Democrat din Moldova, notează Info-Prim Neo cu referire la un comunicat al PDM.

Uniunea Europeană va suplini suma angajamentului financiar față de Republica Moldova, de 94,2 milioane de euro, cu încă 28 de milioane. Banii vor fi direcționați către oferirea compensațiilor pentru agricultori, transmite Info-Prim Neo.

Analistul politic Arcadie Barbăroșie este de părere că politicienii moldoveni trebuie să recitească de zeci de ori discursul cancelarului german, Angela Merkel, în care a punctat foarte clar ce trebuie să facă Republica Moldova pentru integrarea europeană.

Miercuri se va afla la Chișinău cancelarul Germaniei Angela Merkel, la invitația premierului Vlad Filat. Doamna Merkel are pe agenda întîlniri cu liderii de la Chișinău, cu președintele Nicolae Timofti, cu liderii fracțiunilor parlamentare, va susține o conferință de presă și va rosti un discurs public. Analistii politici și politicienii moldoveni se așteaptă ca în discursul său Angela Merkel să vorbească despre o posibilă soluție pentru regiunea transnistreană și să încurajeze pe mai departe autoritățile moldovene să continue reformele democratice și să se apropie mai mult de valorile Uniunii Europene. Valentina Ursu a întrebat-o pe analista de la Berlin, Anneli Ute Gabany cum vede ea aceasta vizită și agenda de la Chișinău a unuia dintre cei mai puternici politicieni europeni.

Interviucu președintele comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, Igor Corman, ex-ambasador al Republicii Moldova în Germania

Interviu Info-Prim Neo cu Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova Farit Muhametșin din ciclul „Independenți de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”

Chișinăul și Tiraspolul se află în continuare pe poziții diametral opuse cu privire la finalitatea procesului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean și politica „pașilor mici” poate contribui la consolidarea regimului nerecunoscut, respectiv, la federalizarea graduală a Republicii Moldova. Despre aceasta a declarat directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, în cadrul ședinței Clubului de presă.

Membrii Asociației pentru Politică Externă (APE) consideră că politica pașilor mici întreprinsă de guvernarea de la Chișinău este o soluție corectă pentru soluționarea conflictului transnistrean, însă această politică intră în contradicție cu Legea Parlamentului Republicii Moldova din 2005, care trebuie reactualizată și ajustată la actualul context.

Presa de la Tiraspol, mai ales cea oficială, a lăsat fără comentarii declarațiile viceministrului rus de externe Grigori Karasin, făcute sâmbăta trecută la Tiraspol, în prezența liderilor administrației, și anume că viitorul Transnistriei este cel al unui, citez, „raion special” în cadrul unei Moldove teritorial integre și neutre. Karasin a făcut și alte declarații presei între care aceea că Rusia nu ar fi interesată să aibă avanpost militar în Transnistria, chiar dacă nu se grăbește să-și retragă pacificatorii. La Chișinău, dar și în unele media internaționale aceste declarații au fost comentate pe larg. Cum sunt ele percepute însă la Tiraspol, care a sperat tot timpul că Moscova îi va recunoaște într-o zi independența? L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre „Dis de dimineață”, jurnalistul și politologul din Tiraspol, fost deținut al regimului transnistrean, acum stabilit la Chișinău, Ernest Vardanean.

Ministrul de externe, vicepremierul Iurie Leancă a îndemnat astăzi alianța de guvernare să facă mai multe eforturi ca să apropie liberalizarea vizelor europene. Vorbindu-le jurnaliștilor despre realizările ministerului său din prima jumătate a anului, vicepremierul Leancă a mai spus că Uniunea Europeană își păstrează încrederea în reușita reformelor moldovene, pe care le sprijină inclusiv financiar în ciuda crizei economice. Relatează Vasile Botnaru.

O discuție despre diplomația Moldovei între Vasile Botnaru, Cornel Ciurea și Victor Chirilă.

Nicolae Timofti: Prioritatea noastră de politică externă este să ducem la îndeplinire programul ambițios de integrare europeană, pe care și l-a asumat coaliția liberal-democrată din Republica Moldova și pe care l-am acceptat și eu în calitate deșef al statului.În recentul Raport de Progres privind implementarea Planului de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, Comisia Europeană a constatat un progres apreciabil în aproape în toate capitolele Planului de Acțiuni a Politicii Europene de Vecinătate. În acest an urmează să finalizăm Acordul de Asociere, și, în particluar, să avansăm în negocierea Acordului de Creare a Zonei de Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA). De asemenea, suntem în proces de implementare a condiționalităților din cea de-a doua fază a Dialogului cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize.

Speculațiile privind un posibil plan de reglementare transnistreană prin federalizarea Republicii Moldova, pe care l-ar discuta Germania cu Rusia pe la spatele Chișinăului și pe care l-ar aduce Cancelarul german Angela Merkel în cadrul apropiatei vizite în Republica Moldova nu au nimic în comun cu

Fostul Ministru al Apărării, generalul Victor Gaiciuc, fost reprezentant al Republicii Moldova la NATO, vorbește Europei Libere despre nevoia păstrării statutului de neutralitate a Moldovei și despre beneficiile cooperării cu Alianța Nord-Atlantică.

Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană stagnează pentru că nu există o politică centralizată în această direcție. Această idee fost supusă dezbaterilor de către mai mulți experți și oficiali moldoveni, și omologii lor din Lituania, în cadrul unei mese rotunde, vineri, 29 iunie.

Republica Moldova este într-un proces de integrare europeană foarte important, iar oscilarea ba spre UE, ba spre Uniunea Euroasiatică este mortală pentru ea. De această părere este Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), expert al proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția Info-Prom Neo și susținut de Fundația germană Hanns Seidel.

Transcrerea emisiunii radiofonice din 09 iunie 2012, realizate de Asociația pentru Politică Externă (APE) în comun cu Fundația Friedrich Ebert (FES). Emisiunea este difuzată de postul public Radio Moldova și de Radio Vocea Basarabiei. Emisiunea este parte a proiectului FES și APE "Dialoguri de politică externă".

Integrarea europeană a Republicii Moldova va fi imposibilă dacă nu va fi dezrădăcinată corupția, care a pătruns în toate sferele societății. Corupția a devenit un pericol care amenință securitatea statului, afectează activitatea guvernării. Declarația aparține președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti.